Știri din Târgoviște, Dâmbovița, România.

„Sunt convins că nu o să sufere atât de mult clima lumii, că România îşi păstrează în continuare centralele pe cărbune din Valea Jiului, pentru care militez”

România a trimis, săptămâna trecută, la Bruxelles, documentul-cheie cu care, vrea să convingă Comisia Europeană să accepte amânarea cu cinci ani a termenului de închidere a termocentralelor și minelor de cărbune. În document se face referire și la mineritul din Valea Jiului.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că în prezent, la nivelul guvernului se lucrează pentru finalizarea procesului de renegociere a ţintelor asumate de către România, prin PNRR, prin care se elimină până la finalul acestui an capacităţile de producţie a energiei pe cărbune, propunerea fiind de a amâna acest termen până la finalul anului 2030. „Sunt convins că nu o să sufere atât de mult clima lumii, că România îşi păstrează în continuare centralele pe cărbune din Valea Jiului, pentru care militez”, a spus ministrul, conform News.ro.

Ministrul a accentuat că România își asumă „cea mai agresivă politică de decarbonizare” din Uniunea Europeană, comparativ cu Polonia sau Germania, care își mențin capacitățile pe cărbune până în 2040-2050.

”Din perspectiva mea, într-o analiză socială, economică și strategică a României, am avut o discuție și o să încep demersurile legale pentru a face o analiză asupra zăcămintelor din Valea Jiului, din județele Hunedoara-Gorj, unde avem preponderent această concentrație a cărbunelui – antracit, huilă, lignit, pentru a vedea foarte clar dacă există posibilitatea de a prelungi până în 2030, pentru că asta este ținta pe care o am, ca până în 2030, cel puțin, să păstrăm exploatarea minieră și să avem în continuare centrale pe cărbune, pentru ca, în tot acest timp, să construim alte centrale bazate pe gaz, care să preia sarcina de producție a energiei electrice, pe de o parte, iar pe de altă parte, consider strategic pentru România să pună în calcul, dacă avem cu adevărat aceste resurse, cum pot ele să fie exploatate în continuare, să menținem activitatea economică în aceste zone și să punem în calcul că ele pot să fie exportate.

Am făcut o analiză împreună cu alți colegi miniştri a energiei din regiune care au nevoie de cărbune în continuare. Mă uit la Germania, la Polonia, am observat acolo redeschiderea activității miniere de exploatarea cărbunelui și cred că și România, din punct de vedere economic, pentru a salva acele zone, care au o tradiție de zeci de ani în extracția cărbunelui, să poată în continuare să-și desfășoare activitatea și oamenii să poată să aibă un job bine plătit, la ei acasă.

În paralel, împreună cu comisarul european pe social, educație, integrare profesională, doamna Roxana Mînzatu, am purtat o discuție clară legată de oportunități de finanțare pentru economia locală, pentru a se diversifica sursele de venituri pentru oamenii din acea regiune.

Lucrăm pe aceste două paliere. Acesta este viziunea mea pe termen scurt, mediu și lung: unu: să salvăm închiderea atât a exploatării miniere, cât și a termocentralelor; doi: să le păstrăm în activitate până când le vom locui cu centrale pe gaz; trei – acolo unde există zăcăminte, cred că România poate să fie o țară care să producă cărbune, să-l exporte şi fără să aibă o amprentă de CO2 asupra țării noastre” a conchis ministrul Bogdan Ivan.

Scumpirile din sectorul energetic pun presiune directă pe populație, mai ales că salariile și pensiile din România rămân mult sub media europeană. Dan Nica a comparat situația cu cea din Spania, unde o creștere bruscă a consumului ar putea genera blackouturi, avertizând că România riscă un scenariu similar.

Europarlamentarul social democrat a subliniat că, în lipsa unor soluții rapide, țara noastră va rămâne vulnerabilă la fluctuațiile pieței și la riscurile de întrerupere a alimentării cu energie, ceea ce ar putea avea efecte în lanț asupra economiei și vieții de zi cu zi. „Sunt două cauze: Prima chestiune: lipsa de interconectare între Austria şi Ungaria, ceea ce face ca energia ieftină din Germania să nu ajungă şi în România. Noi am rămas ca un fel de insulă, expuşi la tot felul de fluctuaţii. A doua chestiune: în România, am luat şi niște măsuri care sunt proaste, pentru că de la 1 ianuarie va trebui să încheiem tot ce este pe cărbune, fără să punem ceva în loc. Va fi şi revizie pentru centralele nucleare în Ungaria. Situaţia e critică. Germania a avut energie negativă, n-a putut să ajungă şi în România, ca să ținem preţurile sub control. În România, nu avem salarii şi pensii atât de mari. Situaţia e foarte periculoasă. Dacă se întâmplă un consum mai mare de energie decât produci, se poate întâmpla ca în Spania (n.r. – riscul de blackout)”, a spus Dan Nica, colegilor de la Antena 3.

Tranziția de la capacități pe bază de cărbune la cele pe bază de gaz natural permite integrarea SRE în sectorul energetic, întrucât această formă de generare are avantajul unei funcționări flexibile. Astfel, se poate asigura echilibrarea sistemului, ținând cont de caracterul intermitent al SRE.

Astfel, până în 2030, este vizată construirea de centrale electrice în tehnologie Centrală Electrică cu Ciclu Combinat (CCGT), alimentate cu gaz natural, cu o capacitate totală instalată de 2,6 GW și centrale în cogenerare (CHP) cu capacitate totală instalată de 901 MW. În cărți se află și temocentrala de la Paroșeni.

În primul trimestru al anului 2022, România a primit aprobarea Comitetului pentru Investiții al Fondului pentru modernizare de a finanța, din Fondul pentru modernizare, două proiecte de investiții individuale ale Complexului Energetic Oltenia S.A.

Proiectele, în valoare totală de 841,26 mil. EUR, din care 420,63 mil. EUR vor fi asigurați din Fondul pentru modernizare, vizează construcția a două centrale electrice cu ciclu combinat pe gaz natural la Ișalnița (cu o capacitate de 850 MW) şi la Turceni (cu o capacitate de 475 MW), ca parte din planul de restructurare al CEO.

Pentru 2035, România își propune să aducă o contribuție echitabilă la realizarea țintei de decarbonizare a UE și va urma cele mai bune practici de protecție a mediului.

Schemele de sprijin pentru SRE, evoluția costului cu emisiile de GES în coroborare cu o creștere a performanței tehnologiilor de producere a energiei din SRE raportată la scăderea costurilor investiționale și operaționale, va accelera tranziția energetică în România.

Astfel, se preconizează că emisiile GES aferente sectorului energetic vor ajunge la 13,5 mil. t echivalent CO2 la nivelul anului 2030, o reducere de 87% față de 1990.

Prin implementarea politicilor și măsurilor existente se așteaptă ca ponderea SRE în consumul final brut de energie să crească la 44% în 2035 și la 73% în 2050, față de o pondere de 24,4% în 2020. Energia eoliană, cea solară, hidroenergia și biomasa vor avea cele mai importante ponderi din totalul de SRE în 2035.

Se va avea în vedere și direcționarea cu prioritate a fondurilor nerambursabile dedicate eficienței energetice și a capacităților de energie regenerabilă de mici dimensiuni către consumatorii aflați în sărăcie energetică și dezvoltarea de ghișee unice la nivel de administrații publice locale care să ofere cetățenilor consigliere.

Ministerul Energiei monitorizează în permanență sectorul energetic, inclusiv stadiul de implementare a Strategiei Energetice 2025-2035, cu perspectiva anului 2050.