Targovistea este pregatita de iarna!

DSCN7558Primaria Municipiului Targoviste alaturi de societatile Ecosal, Municipal Construct si Directia de salubritate Targoviste si-au dat mana pentru a asigura si in aceasta iarna conditii optime de deszapezire.

Astfel Directia de Salubritate a gazduit o prezentare si o informare a cetatenilor cu privire la utliajele si efectivul pe care acestia l-au pus la dispozitie pentru iarna ce urmeaza sa se instaleze. Pe langa utilajele deja existente, Directia de Salubritate a reusit sa mai achizitoneze si unele noi care vor veni in ajutorul cetatenilor pentru o iarna cat mai blanda pe carosabil.

Primarul interimar al orasului, Ciprian Prisacaru, alaturi de viceprimarul Cristian Stan, au mers intr-o vizita de lucru la Directia de Salubritate, alaturi de Ionut Beju-directorul Ecosal Targoviste.

Ciprian Prisacaru a tinut sa ne asigure ca alaturi de directiile si societatile comerciale implicate in acest demers vor face tot ce le sta in putinta pentru ca targovistenii sa aiba o iarna usora, precizand ca “avem tot ce ne trebuie, de la oameni pana la utilaje”.DSCN7552

De asemena tot domnul primar ne-a oferit si cateva cifre vis-a-vis de necesarul de achizitii din acest an.

Am achizitionat anul acesta o autosararita (autospeciala de intretinere iarna), care ne-a costat 200.000 lei din fondurile proprii cat si freze pentru trotuare. Avem un numar de 47 de utlaje proprii si 56 inchiriate, care vor fi platite doar daca vor lucra. De asemenea exista un efectiv de 69 de muncitori de la Ecosal, 80 de la Directia de Salubritate si 78 de la Municipal Construct. In total 227 de muncitori care se vor ocupa de deszapezire. S-au achizionat 173.180 kg de sare, 150mc nisip, anvelope, ulei, vopsele, motorina 8000 de litri (stoc tampon), in total au insumat 168.212 ron.” ne-a declarat Ciprian Prisacaru.

Viceprimarul Cristian Stan ne-a asigurat de asemenea de faptul ca orasul este impartit intre cele 3 directii si societati implicate in deszapezire, astfel incat cetatenii sa stea linistiti ca fiecare zona este acoperita.Tot acesta si-a exprimat si dorinta de a se alatura efectivului de muncitori impreuna cu executivul Primariei Targoviste.DSCN7549

Cei doi au fost completati de Danut Badea, directorul Directiei de Salubritate mentionand ca spera ca si aceasta iarna sa fie una tinuta sub control din punct de vedere al traficului fluent.

Sper sa nu avem probleme nici in acest an, ati obesrvat ca avem utilaje noi si pe viitor vrem sa schimbam tot parcul auto, pentru ca vrem sa ne facem munca mai usora cu aceste utilaje. Noi coordonam aceasta activitate iar cetatenii trebuie sa inteleaga ca este graduala. Incercam sa fim eficienti pe toate strazile, inclusiv in cartierele Sagricom, Priseaca, Aleea Manastririi. Nu e cazul sa ne sunati, toate strazile sunt prinse intr-un program, se intervine cu utilaje specifice. Ne-ar ajuta foarte mult daca si cetatenii ar curata zapada din fata dependintelor. „ a spus Danut Badea.DSCN7561

Apelul comun al tutror a fost unul de asigurare a ceteatenilor urbei a celor necesare dar si de responsabilizare si implicare a acestora acolo unde este de datoria lor sa curete zapada, mai ales atunci cand sunt caderi masive de precipitatii, amintind ca intra in atributia presedintilor de Asociatii de locatari sa fie atenti la caderile de zapada de pe blocuri.

Asadar iarna usora si responsabila, dragi targovisteni!

Distribuie acest articol Oficial Media
Share

In atentia ta

Mesajul prim-ministrului României, Nicolae-Ionel Ciucă, transmis cu ocazia comemorării Pogromului de la Iași Comemorăm astăzi unul dintre cele mai tragice episoade din istoria noastră națională. Pogromul de la Iași, din vara lui 1941, din capitala Moldovei este, totodată, cunoscut drept cel mai mare masacru antisemit de pe teritoriul României din epoca modernă. Acum 81 de ani, femei, bărbați, copii, fără nicio vină, au devenit victimele unei politici antisemite genocidale și ale unor decizii politice și militare care au schimbat pentru totdeauna istoria orașului, structura demografică și conviețuirea cu un trecut interetnic și religios de sute de ani. Hărțuite, umilite, torturate, lovite cu bestialitate, urcate în trenuri de marfă, despărțite de propriile familii, împușcate sau ucise prin metode brutale, aruncate în gropi comune, victimele Pogromului de la Iași au nevoie de o comemorare permanentă din partea statului și a societății. Trebuie să continuăm să vorbim, să cercetăm, să investigăm atent, să punem întrebări, să identificăm probe documentare și răspunsuri pentru felul în care autoritățile din acea vreme, militare, administrative și civile s-au angrenat într-o operațiune de o amploare fără precedent, care a deschis calea deportărilor de mai târziu, masacrelor, barbariilor de neimaginat și sutelor de mii de crime împotriva populației evreiești. Pogromul de la Iași a schimbat cursul istoriei și în doar câteva zile peste 13.000 de evrei au pierit, iar alte mii au rămas cu traume pentru tot restul vieții. Am spus-o deseori, Holocaustul a fost cea mai mare tragedie a umanității din toată istoria noastră globală, unde dezumanizarea, crima, folosirea instituțiilor și birocrației statului pentru eliminarea a milioane de oameni au făcut ca nimic să nu aibă precedent în trecutul nostru de la acel moment. Amploarea, organizarea, desfășurarea și consecințele Pogromului de la Iași ne îndeamnă la o reflecție, o asumare a responsabilităților și o rememorare continuă a faptelor, o atitudine de recunoaștere și condamnare a participării României în Holocaust. Dar ne îndeamnă să privim și la gesturile de solidaritate care au salvat vieți importante și au dat sens umanității. În bilanțul celor peste opt decenii de la tragedia evreilor ieșeni și români identificăm perioade întregi de ocultare, de relativizare și de minimizare a responsabilităților atât înainte, cât și după 1989, dar și evoluții încurajatoare care ne dau speranțe pentru anii și deceniile viitoare. Vreau să felicit și să subliniez rolul pozitiv jucat de administrația de la Iași în ultimii ani în promovarea și protejarea memoriei victimelor Pogromului. Ceremoniile, evenimentele comemorative, acordarea unor nume legate de desfășurarea evenimentelor din 1941 unor locuri publice, acordarea titlurilor de cetățean de onoare supraviețuitorilor, dar mai ales realizarea unui muzeu memorial în clădirea și curtea fostei chesturi de poliție, toate acestea reprezintă repere și exemple pentru felul în care trecutul este asumat, memoria victimelor este protejată și educația civică este răspândită și popularizată. România a făcut progrese impresionante în ultimele două decenii în domeniul memoriei Holocaustului, lucru recunoscut de forurile internaționale și de partenerii noștri euroatlantici. Un stat puternic își asumă trecutul și cu cât vorbește mai deschis despre acesta, cu cât devine mai rezilient în fața vulnerabilităților contemporane, a teoriilor conspirative și a propagandei revizioniste. Încurajez, în continuare, autoritățile locale și centrale să marcheze acest eveniment și datele din istoria noastră care vorbesc deopotrivă despre asumare și responsabilități. Ca prim-ministru al României, reafirm cu această ocazie angajamentul ferm și total al Executivului pe care îl conduc pentru promovarea politicilor memoriei Holocaustului, combaterea antisemitismului, pentru susținerea educației despre Holocaust și a cercetării, pentru sprijinirea supraviețuitorilor, prin instituțiile, reprezentantul special al Guvernului, Institutul Elie Wiesel, coordonatorul grupului interministerial și toți ceilalți actori implicați. Comitetul interministerial pe care l-am format pentru monitorizarea implementării primei strategii naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură are un rol pivotal. Este un instrument care angajează toate instituțiile responsabile, lucrează aplicat și mă informează permanent asupra modului în care administrația răspunde planului de măsuri pe care-l punem în aplicare și care va produce – am deplină încredere – schimbări cu impact în societate. Astfel, misiunea administrației și a instituțiilor în ceea ce privește angajamentele asumate de România în materia protejării victimelor Holocaustului este una precisă. De aceea, este foarte important ca, în perioada imediat următoare, Ministerul Educației să se aplece cu atenție asupra construirii programei care va sta la baza disciplinei „Istoria Evreilor. Holocaustul” pe care Parlamentul a votat-o cu o largă majoritate, iar Președintele României a promulgat-o, marcând astfel o voință politică și civică apreciabilă în direcția educației privind Holocaustul și pentru prevenirea atrocităților, promovării toleranței, diversității, spiritului civic. Încurajarea și susținerea universităților pentru a îmbunătăți și crea noi programe de studii în aceste domenii este fundamentală, iar dezvoltarea unor proiecte educaționale și culturale care să contribuie la creșterea rezilienței României în fața pericolelor reprezentate de antisemitism, xenofobie, discriminare, discurs instigator la ură trebuie să constituie, în continuare, o prioritate pentru actorii responsabili. În același timp, este nevoie ca legislația care condamnă antisemitismul, negarea Holocaustului, promovarea persoanelor condamnate pentru crime de război sau discursul instigator la ură să fie însușită și aplicată mai bine de către cei care au această datorie. Totodată, este esențial ca istoricii și cercetătorii să aibă, în continuare, acces cât mai larg la documentele și arhivele care scot la lumină crimele și abuzurile regimurilor totalitare. Toate aceste eforturi contribuie la schimbarea în bine a țării și la imaginea României în lume, dovedind, în același timp, că progresele realizate de țara noastră în această direcție sunt profunde și substanțiale. În actualul context, marcat de amenințări directe și de război la granițe, de crize succesive provocate, trebuie să reafirmăm importanța valorilor comune pe care s-a construit baza societăților moderne de astăzi, în special după cel de-al Doilea Război Mondial, dar și România euro-atlantică în ultimele decenii. Libertatea, susținerea principiilor democratice, egalitatea, respectul pentru drepturi civile, diversitate și alegeri individuale trebuie să fie apărate în fiecare zi de stat, cetățeni și instituții. Ele au nevoie de solidaritatea noastră, de reacția profundă a fiecăruia dintre noi nu doar pentru a le apăra, dar și pentru a respinge pericole precum discursul instigator la ură, distorsionarea faptelor trecutului și revizionismul istoric. În final, aș vrea să subliniez, încă o dată, că lecțiile trecutului și, deopotrivă, ale prezentului ne spun, zi de zi, că memoria atrocităților, identificarea autorilor și comemorarea victimelor constituie o responsabilitate fără sfârșit. Iar istoria Pogromului de la Iași și a victimelor sale trebuie să fie un astfel de reper. Să ne amintim de toţi cei care au pierit în Pogromul de la Iași și în timpul Holocaustului şi să ne rugăm în fiecare zi ca memoria lor să rămână neștearsă!