Primăria Municipiului Deva anunță că, începând de astăzi, 5 august 2025, telecabina care facilitează accesul pe Cetatea Deva este din nou funcțională.
”Vă invităm să descoperiți farmecul fortăreței medievale care veghează municipiul Deva de secole – un simbol istoric, accesibil acum și cu telecabina,” transmite compartimentul de presă al Primăriei municipiului Deva.

Cetatea Devei este una dintre cele mai importante fortificaţii de Ev Mediu din Transilvania și una dintre atracțiile de prim rang din judetul Hunedoara.

Grație poziționării sale pe dealul care a ajuns să-i poarte numele (Dealul Cetății) fortăreața a fost un punct strategic de apărare pe Valea Mureșului, la granița de astăzi dintre Transilvania și Banat, pe principala arteră de legătură a României cu centrul și vestul Europei.
Cu o arhitectură în spirală, caracteristică cetăților de munte, Cetatea Devei a fost construită în secolul al XIII-lea și este atestată documentar la 1269. Urmele însă de locuire pe coșul a ceea ce a fost cândva un vulcan sunt mult mai vechi. Ele datează din neolitic sau epoca bronzului, urmate de fortificații dacice, întărite de romani, după cucerirea Daciei, pentru apărarea resurselor, în condițiile în care Drumul Sării trecea chiar pe la poalele Dealului Cetății.
Amplasarea ei la înălțime a făcut-o să fie considerată de oamenii de arme ai vremii aproape invincibilă. În plus, ea oferă o panoramă strategică pe mare parte din Valea Mureșului, Valea Streiului, până departe, spre sud, în Ținutul Pădurenilor. (…)
În 1444, Iancu de Hunedoara va primi în stăpânire Cetatea Devei cu toate bogăţiile sale: 56 de sate şi mine de aur. (…) Construcția a inclus, de-a lungul timpului, mai multe incinte sucesive, un palat cu etaj, pentru proprietarul cetății, platforme bastionare, o cisternă, un șir de cazemate, turnuri, contraforturi cu burduf, curtine, porți carosabile, dar și magazia de pulbere.
La fel ca și la cetatea Hunedoarei, Castelul Corvinilor, și în istoria Cetății Devei se constată mai multe etape de construcție: în acest caz, cinci la număr! În paralel cu lucrările de extindere a fost elaborat şi un plan de construire a unei fortificații în sistem Vauban, care viza pantele dealului cetăţii, dar el rămas în faza de proiect. Din 1896, Societatea de Istorie, Arheologie şi Ştiinţele Naturii din Comitatul Hunedoara a coordonat amenajarea aleilor de acces spre cetate și împădurirea Dealului Cetăţii. O renovare de proporţii a avut loc în anii 1950, cu ocazia cărora s-au conservat ruinele şi s-a ușurat accesul în fortăreață.
Atrage anual mii de turiști, care îi iau potecile umbroase la pas, pentru a ajunge în cele mai bune puncte de observație, acolo unde fortăreața își deschide, generoasă, panorama către splendida vale a Mureșului, dar și către Valea Streiului și, mai departe, spre Ținutul Pădurenilor.
Cetatea Devei este într-un amplu proces de modernizare pe fonduri europene, refuncționalizarea incintei I a Cetății Deva, alături de Incintele II și III, creează premisele pentru dezvoltarea turismului cultural istoric, valorificarea tradițiilor și istoriei locale, și organizarea de evenimente culturale, contribuind la impulsionarea economiei locale. Digitizarea patrimoniului aduce beneficii sociale, culturale și economice, fiind o soluție pentru prezervarea resurselor culturale în arhive, biblioteci și muzee.
Aceasta contribuie la atragerea unui public nou, la internaționalizarea accesului la resurse și la dezvoltarea sustenabilă a culturii. Planul UE (2015-2018) pune accent pe valorificarea patrimoniului ca factor de competitivitate turistică, iar combinarea metodelor clasice de promovare cu digitizarea crește vizibilitatea obiectivelor și atrage mai mulți turiști, stimulând dezvoltarea economică bazată pe resurse culturale. Implementarea acestui proiect a început prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020, proiectul fiind ulterior etapizat și derulat prin Programul Regional Vest 2021 – 2027.

EXCLUSIVE BREAKING NEWS
Mario a fost ucis și îngropat de colegii săi din invidie! Crimă produsă cu bestialitate de 3 minori cu vârste de 13 și 15 ani
Compania Pfizer îi cere României 564 de milioane de euro pentru cele 29 de milioane de doze de vaccin pe care nu le-a mai cumpărat
”Iertați-mă, părinte, n-am putut veni azi la Biserică. Am plătit 6 milioane pe pastile.” Drama bătrânilor din România
Apel umanitar de la preotul Damaschin: „Copiii noștri îngheață în case iar noi rămânem fără lemne!”
Un cetățean indian a salvat o fetiță de 5 ani din lacul înghețat din Parcul Romanescu, Craiova
Aurelian Cotinescu: Pensiile magistraților amânate de CCR. România poate pierde 230 de milioane de euro din PNRR.
SPIRITUALITATE
Luna nouă în Capricorn: Învățăm să stabilim limite, nu doar cu ceilalți, ci și cu noi înșine
BOR plătește impozite conform legislației în vigoare
De 26 ani săvârșim Boboteaza în staţiunea Straja alături de sute de turişti
Ce să eviți în ultima zi a anului
Te ajutam sa faci bagajul!
SANATATE
Urogynecological Physiotherapy – What It Is and Who It Helps
Inteligența Artificială și reforma sistemului de sănătate, în dezbatere la CCIA Timiș
Cabinele de sauna cu infrarosu: beneficii, functionare si de ce sunt tot mai populare
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a publicat lista serviciilor de care beneficiază de la 1 ianuarie 2026 persoanele înscrise în programele naționale de sănătate
19 dureri cronice care sunt legate de stările emoționale
LipoCurcumin – când biodisponibilitatea schimbă complet valoarea biologică a curcuminei
URMARITI OFICIAL MEDIA PE CANALELE NOASTRE
AUTORII OFICIAL MEDIA
De ce ne sperie o VIATA NOUA? - Oana Grigore
Ce mai poti citi
Ce trebuie să facă un român ca să se salveze în 2026–2030?
Manifestări dedicate Zilei Unirii Principatelor Române, organizate la Târgoviște
Centura Pucioasa–Fieni avansează în procedurile tehnice