Problema plasticului ajuns în natură devine alarmantă. Peste 150 milioane de tone de plastic se află astăzi în oceane, în fiecare zi adăugându-se câte 4,8 – 12,7 milioane de tone în plus (sursa: Serviciul de Cercetare al Parlamentului European). Dar problemele nu rămân sub ape. Efectele poluării se resimt și în economie, acolo unde pierderile sunt estimate la milioane de euro, cele mai afectate fiind sectorul turismului și cel al pescuitului.
49% din cantitatea totală de deșeuri marine sunt obiecte din plastic de unică folosință. Cel mai simplu mod în care putem aborda problema este să împiedicăm deșeurile de ambalaje din plastic să ajungă în oceane. Ce fac companiile în acest sens?
Marile state ale lumii vin cu obiective tot mai ambițioase de mediu pentru a stopa acest fenomen. Asta se traduce în obligații mai mari pentru firmele producătoare sau importatoare de ambalaje din plastic. Obligațiile vizează, în egală măsură, folosirea și reciclarea ambalajelor.
În România, companiile care lucrează cu produse ambalate, indiferent de industrie sau domeniu, au obligația să raporteze cantitățile introduse în piață, să colecteze, să recicleze și să valorifice deșeurile de ambalaje din plastic până la țintele minime prevăzute de lege. Colectarea a 90% din sticlele de băuturi și a 25% din sticlele de plastic (PET) sunt obiective UE stabilite pentru 2025 și 2029. Măsurile stricte și legislația dificilă pot apăsa greu pe umerii companiilor. Antreprenorii pot să-și asume responsabilitatea sau să o transfere unui OIREP (Organizație de Implementare a Răspunderii Extinse a Producătorului). OIREP-ul ajută compania și îi preia obligațiile de a raporta și valorifica deșeurile din ambalaje.
Până să ajungă să ia măsurile necesare, firmele trebuie să înțeleagă impactul pe care-l au, prin propria activitate, asupra mediului înconjurător. De evaluarea riscurilor și de găsirea unor soluții eficiente prin care să fie reduse la un minim posibil se ocupă un responsabil de mediu. Companiile pot cere consultanță de mediu, fie pe un singur segment, acolo unde se întâmpină dificultăți, fie pentru întreg palierul de responsabilități.
Trei tipuri de deșeuri de ambalaj preluate de OIREP Eco Synergy
Hârtie/Carton
- Deșeuri ambalaje carton (cod 15 01 01)
- Deșeuri hârtie (cod 20 01 01)
- Obiectiv de reciclare hârtie/carton 60%
Sticlă
- Deșeuri sticlă (cod 20 01 02)
- Obiectiv de reciclare 60%
- Sticla nu se deteriorează și se descompune în aproximativ un milion de ani, fiind cel mai rezistent deșeu.
Plastic/PET
- Deșeuri materiale plastice (cod 15 01 02)
- Obiectiv de reciclare plastic 22,5%
- Obiectiv de reciclare PET 55%
Cu cât deșeurile de ambalaje din plastic se adună în mări și oceane, peste tot în mediul încojurător, cu atât măsurile devin urgente și diferențiate de la o companie la alta. Obiectivele UE pot fi atinse prin campanii de conștientizare și o reciclare mai bună. Putem face acest lucru. UE a interzis deja produsele din plastic de unică folosință, pentru care există materiale alternative. Dintre ele, bețișoare pentru urechi, tacâmuri, farfurii, paie și bețe pentru baloane. Dacă ai o companie care generează deșeuri din ambalaje de plastic, cere consultanță de mediu. Schimbă modul în care faci lucrurile și începe cu deșeurile din plastic.
Sursa foto: unsplash.com
Referințe: europarl.europa.eu
”Oamenii ar vrea ca binele să li se întâmple, să li se ofere de-a gata, fără ca ei sa facă ceva pentru el. Ori așa ceva nu se poate! Nimic nu se face fără noi, fără participarea noastră. Starea de bine apare abia după ce am experimentat starea de rău. Abia după ce am văzut ce nu ne place, ce ne doare, ce ne face să suferim, abia atunci înțelegem că nu mai vrem și începem să ne căutam binele. Insă binele îl găsim doar în legatura noastră cu creatorul, cu Dumnezeu.” http://oficialmedia.com/de-ce-au-oamenii-nevoie-de-repere/


EXCLUSIVE BREAKING NEWS
Strigăt de ajutor pentru Adelin Sabin – o luptă contracronometru pentru viață
Mario a fost ucis și îngropat de colegii săi din invidie! Crimă produsă cu bestialitate de 3 minori cu vârste de 13 și 15 ani
Compania Pfizer îi cere României 564 de milioane de euro pentru cele 29 de milioane de doze de vaccin pe care nu le-a mai cumpărat
”Iertați-mă, părinte, n-am putut veni azi la Biserică. Am plătit 6 milioane pe pastile.” Drama bătrânilor din România
Apel umanitar de la preotul Damaschin: „Copiii noștri îngheață în case iar noi rămânem fără lemne!”
Un cetățean indian a salvat o fetiță de 5 ani din lacul înghețat din Parcul Romanescu, Craiova
SPIRITUALITATE
Parohia din Bărbăteni- Lupeni inclusă într-un proiect național al BOR
Luna nouă în Capricorn: Învățăm să stabilim limite, nu doar cu ceilalți, ci și cu noi înșine
BOR plătește impozite conform legislației în vigoare
De 26 ani săvârșim Boboteaza în staţiunea Straja alături de sute de turişti
Te ajutam sa faci bagajul!
SANATATE
Cum poate ajuta extractul de ghimbir la combaterea cancerului de prostată
Prevenirea și tratarea cancerului cu Suc de Aloe Vera. Tratamente folosite de acum un secol
Peste 22.000 de copii și adolescenți din România au fost înregistrați cu tulburări de sănătate mintală
Modalitatea de eliberare a prescripțiilor medicale electronice on-line
Virusul care sperie lumea: Nipah, „următoarea pandemie”?
Urogynecological Physiotherapy – What It Is and Who It Helps
URMARITI OFICIAL MEDIA PE CANALELE NOASTRE
AUTORII OFICIAL MEDIA
De ce ne sperie o VIATA NOUA? - Oana Grigore
Ce mai poti citi
Cum poate ajuta extractul de ghimbir la combaterea cancerului de prostată
Prevenirea și tratarea cancerului cu Suc de Aloe Vera. Tratamente folosite de acum un secol
„O singură siguranță – construirea unei pregătiri și a unor comunități reziliente”