Tot ce e Românesc NU piere! Să Mulțumim partidului iubit că… ne-a călit!

Nu ascund în ce mă privește faptul că am deprins de ceva vreme să țin televizor, radio închise. Ba dacă deschid, ascult muzică, văd vreun film bun, care mă poate ajuta să urc (către mine).

La ce bun să mă intoxic cu știri infecte, cu subliminale, cu lucruri absolut negative care strică sufletul, inima, buna credință, bunul simț?! Pot vedea violențe, crime, orori; pot vedea  p o l i t i c ă  pe care deja aș numi-o prostire în stil mare a populației, cu nonșalanță, cu un tupeu ieșit din recordurile firii. Îndoctrinare, siluire a cugetelor, spălare de creier, versus inoculare de „lături” fără legătură cu funcția „intelect”, toate acestea ni se servesc all inclusive ca noi, nerecunoscătorii care uităm mereu, să mulțumim „partidului iubit că… ne-a călit” (aș zice mai degrabă „înfierat”).

Acceptăm (că nu avem alternativă până iată că vine o vreme a alternativelor) ca orice cizmă să ne calce, să ne fărâme, să ne scuipe și batjocorească, să ne râdă în nas fără sfială: „ăsta-i român! ha-ha!”. Acceptăm să li se sustragă copiilor noștri viitorul pe care -scumpii de ei, chinuiți vai-lume- îl merită cu prisosință, că prea e străduit. Acceptăm analfabetizarea populației, lipsa medicamentelor din farmacii, defrișări ale terenurilor montane, legi infecte nouă- culcuș cald lor. Ce mai urmează?! Suntem răsfățații planetei. Să „Mulțumim aceluiași partid iubit că… ne-a călit”!

Oamenii ies în stradă: niciun efect. Oamenii spun, se revoltă, vorbesc între ei, „zvonurile” aleargă, căci orice foc scoate fum: niciun efect. Oamenii NU mai pot, cuțitul e la os, Nedreptatea e Strivitoare, canaliile (de ce m-aș feri să cataloghez?!) nu aud, nu văd, o țin pe a lor, mănâncă, beau, fumează relaxat, se plimbă, trăiesc, iubesc, dar mai ales …mor pentru patrie, de dragul prosperității cetățeanului de rând, de focul electoratului care le înțelege, le păsuiește, le… iartă. PÂNĂ CÂND??!

Românul e „hoț”, așa se știe. Păi dacă o sumă de lepădături patronează „hoția” și o propovăduiește de la nivel înalt (asta da „înălțime”!), noi, proștii ăia care nu furăm nici dacă ne obligă nevoia, noi, ăi de mergem conștiincios la muncă să putem să respirăm încă în România pe care nu o renegăm, nu o hulim, nu o părăsim când leprele induc, poate că și  n o i  avem dreptul să avem o părere. Suntem și noi pe aici. Nu ne vede nimeni?! Nu ne aude nimeni?! Heeei…!

Multe cuvinte nu fac treabă atât cât face acțiunea, iar faptul că deja se declanșează la nivel de acțiune nemulțumirea Adevăratei Românii pe mine mă ajută să văd că suntem cu Adevărat o Forță, că nu suntem inerți cum aproape că începusem să mă tem, că vom Învinge, pentru că „Tot ce e Românesc NU piere!”, pentru că Spiritualitatea dinlăuntrul nostru, sau -dacă nu- măcar foamea, sunt cele care Știu, Simt că  a s t a  e  d e  f ă c u t !!

Tot ce e Românesc NU piere!

Să Mulțumim partidului iubit că… ne-a călit!

(Dana Staicu -6 noiembrie 2017).

Dana Staicu

Absolvent Liceu de Arhitectură și Sistematizare- București- 1986;
Absolvent Școala Postliceală Sanitară-FUNDENI- București- 2009;
Scriitor, artist, autodidact.

Distribuie acest articol Oficial Media