Tradiția continuă de Bobotează la Schitul de la Straja

De 25 ani, Boboteaza în staţiunea Straja s-a desfăşurat, conform tradițiilor locului, salvamontiştii au adus apă de la şapte izvoare, situate în partea nordică a muntelui.

Slujba la micul şi cochetul schit a început în jurul orelor 11.00, atunci când părintele stareţ, Dimitrie Ivasco a sfinţit Aghiasma mare.

Aghiasma, apa sfinţită  prin slujba bisericească, se face când preotul cheamă asupra ei puterea Duhului Sfânt, pentru ca ea să aibă puterea de a sfinţi viaţa oamenilor şi a naturii înconjurătoare, pentru ca ele să capete binecuvântarea Domnului. Apa este simbolul curăţirii sufletesti, a promovării şi a sfinţirii vietii. La Botezul Domnului, se face aghiasma mare; aceasta se ia înainte de anafora; se dă şi celor ce sunt opriţi de la Împărtăşanie.

După Ectenia mare începe o mare şi frumoasă rugăciune de sfinţire a apei, adresată Sfintei Treimi: („Treime mai presus de fire…”) şi compusă de Sfântul Sofronie al Ierusalimului. Cuvintele: „Mare eşti, Doamne, şi minunate sunt lucrurile Tale…” le rosteşte preotul de trei ori la rând, cu glas mai puternic ca de obicei.

La finalul slujbei, preotul slujitor afundă de trei ori crucea şi busuiocul în apă cântând troparul Praznicului. „În Iordan botezându-Te Tu Doamne …” Efectele Agheasmei mari asupra credincioşilor care sunt de faţă sau care se vor stropi şi vor gusta din ea le arată însăşi rânduiala slujbei, îndeosebi textul ecteniei şi al rugăciunii de sfinţire (după epicleză), unde preotul se roagă: „Şi-i dă ei harul izbăvirii şi binecuvântarea Iordanului. Fă-o pe dânsa izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepărtare a puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească. Ca toţi cei ce se vor stropi şi vor gusta dintr-însa să o aibă spre curăţirea sufletelor şi a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfinţirea caselor şi spre tot folosul de trebuinţă”.

Zeci de credincioși, dar și turiști au fost prezenți la slujba de BOBOTEAZĂ, în micul Schit din stațiunea montană hunedoreană, Straja.

”Aghiasma, apa sfinţită  prin slujba bisericească, se face când preotul cheamă asupra ei puterea Duhului Sfânt, pentru ca ea să aibă puterea de a sfinţi viaţa oamenilor şi a naturii înconjurătoare, pentru ca ele să capete binecuvântarea Domnului. Apa este simbolul curăţirii sufletesti, a promovării şi a sfinţirii vietii.

 La Botezul Domnului, se face aghiasma mare; aceasta se ia înainte de anaforă și se dă şi celor ce sunt opriţi de la Împărtăşanie. Fiind folosită numai în cantităţi mici, o sticlă de aghiasma mare este suficientă pentru un an de zile, ea fiind folosită mai rar decât cea mică.

 După tradiție, vom gusta de opt ori din această apă sfințită; cifra opt ne amintește de veșnicie, de viața de veci, căci în Cartea Apocalipsei se vorbește despre ziua a opta, ce va urma după Judecata universală. Aghiasma Mare se ia pe nemâncate timp de opt zile, pentru că ea ne cheamă să căutăm viaţa şi bucuria veşnică în iubirea Preasfintei Treimi.

 Nu mâncăm nimic înainte de împărtășirea cu Aghiasma Mare pentru a arăta că nimic din cele lumești, trecătoare nu este mai important decât hrana cea spirituală. După Sfânta Liturghie, întâi gustăm din Aghiasma Mare, apoi luăm sfânta anaforă. Chiar atunci când ne împărtășim putem gusta din ea, bineînțeles după ce am primit dumnezeiasca Euharistie”, ne-a declarat starețul Schitului Straja, Dimitrie Ivașco, unul dintre cei care promovează pe rețeaua sa de socializare, frumusețile Munților Vâlcan, și cel care oferă sfaturi duhovnicești cititorilor.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media