Tradiții românești, continuitate și spiritualitate în Straja Munților Vâlcan la NEDEIA SÂNZIENELOR

Pornind de la tradiţiile locului, care se păstrează de sute de ani, iată că de Ziua Sânzienelor, lupenenii și nu numai, se întâlniră din nou, sus la munte, la nedeia din Straja. Tradiţiile, obiceiurile, portul popular şi folclorul sunt comori inestimabile care definesc un popor, făcându-l unic, statornic, nemuritor. Cu toţii au participat la sărbătoarea locului, organizată de Primăria şi Consiliul local Lupeni, în colaborare cu Comexim R Lupeni.

Bucuria a fost şi mai mare, deoarece, păstrătorii tradiţiilor s-au înfăţişat în ziua mare, când s-a sărbătorit „Ziua Iei”, în straiele populare, fiecare aduse din locul de baştină. Sute de invitaţi şi turişti au ţinut să fie alături de gazde, de Consiliul local şi partenerul său, la sărbătoarea zilei.

Participanţii au ţinut să fie dis de dimineaţă la slujba religioasă, care a fost săvârşită la Schitul de Straja de părintele Dimitrie Ivaşco, cel care în predica sa, a vorbit despre faptele și viața Sfântul Ioan Botezătorul.

”Iisus, Mântuitorul, spune aceste cuvinte după ce ucenicii lui Ioan veniseră să-L întrebe dacă El este Mesia. După plecarea lor, Iisus vorbește mulțimii despre Ioan, arătând că el nu era doar un proroc, ci și împlinirea profeției despre mesagerul care avea să pregătească calea Domnului (cf. Maleahi 3, 1). Ce înseamnă „cel mai mare dintre cei născuți din femei” ?!?

Părinții Bisericii și mulți comentatori înțeleg că Iisus îl numește pe Ioan cel mai mare dintre oamenii Vechiului Legământ, deoarece: el este ultimul și cel mai mare dintre proroci; el L-a vestit și L-a arătat direct pe Mesia; el a avut privilegiul unic de a-L boteza pe Iisus.

Partea a doua a versetului – „cel mai mic în Împărăția cerurilor este mai mare decât el” – nu îl micșorează pe Sf. Ioan Botezătorul, ci subliniază măreția vieții noi inaugurate prin Hristos.

Cei care intră în Împărăția lui Dumnezeu prin moartea și învierea lui Hristos se bucură de o stare duhovnicească foarte mare, pe care nici cei mai mari drepți ai Vechiului Legământ nu le avuseseră încă, până la venirea lui Hristos în această lume. Să avem parte cu toții de sfintele rugăciuni ale Sfântului Ioan Botezătorul înaintea Mântuitorului nostru Iisus Hristos !!! Amin!”.

După slujba religioasă a urmat concursul de cai. Ca la orice concurs, după reguli bine stabilite, a fost întocmită și o ierarhie, pe podiumul căreia s-au situat: Flavius Solomon (Locul 1), Andrei Pavăl (Locul 2), Daniel Stanci (Locul 3), Sebastian Miron (Locul 4). Toți participanții la concursul de cai au fost premiați de organizatori, de viceprimarul Iacob Mesaroș, Emil Părău, consilieri locali, etc.

” Vreau să mulţumesc în primul rând celor care şi-au adus contribuţia la reuşita acestui eveniment. Reuşim iată, să păstrăm în fiecare an aceste tradiţii şi vreau să le ducem mai departe şi viitoarelor generaţii. Vreau să le mulţumesc celor care au venit astăzi îmbrăcaţi în straie populare. Aceste tradiţii au loc aici, la noi, de peste 500 de ani, când în Straja se întâlneau cei din Gorj, din Oltenia cu momârlanii şi ardelenii. Mă bucură faptul că au fost alături de comunitate şi alţi invitaţi, veniţi şi din alte colţuri ale ţării, că ne-au văzut frumuseţile locului şi tradiţiile, care sunt nepieritoare” a transmis primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeriţă.

Organizatorii nedeii au pregătit și un program folcloric, inedit, prin care au promovat tinerile talente locale, care fac cinste municipiului Lupeni și Văii Jiului.

Au urcat pe scenă elevele clasei de canto ale prof. Simona Ionașc de la Clubul Copiilor din Lupeni, Ansamblul folcloric „Mesagerii Iubirii” condus de Mariana Peptenaru.Puiu Codreanu și formația „Codruț”, au devenit și ei parte a tradiției nedeii de Sânziene de la Straja au ținut hora legată mai bine de un ceas și jumătate, pe o ploaie torențială, de vară. S-a jucat de ”s-au rupt pingelele” , protagoniștii de la mic la mare, au dus mai departe tradiția locului.

”Nedeia Sânzienelor e o tradiție de sute de ani care se întâmplă aici, în Straja. Sigur că, de-a lungul timpului, au mai fost și întreruperi, cum s-a întâmplat și anul trecut, când din pricina pandemiei nu am putut organiza nedeia. Mă bucur foarte mult că anul acesta au venit atât de mulți oameni, că am avut parte de o nedeie cu de toate și că ne-a dat bunul Dumnezeu o vreme așa de frumoasă. Împreună cu cei prezenți am trăit și emoția slujbei de sărbătoare a părintelui Dimitrie de la Schitul Straja, ne-am bucurat și de concursul tradițional al cailor și am cântat și am jucat într-un spectacol folcloric cu adevărat de tezaur, alături de invitații noștri din acest an. Împreună cu Primăria și Consiliul local am reușit să facem posibil acest eveniment la care oamenii au început să vină în număr tot mai mare și care, a devenit încă un punct de atracție pe harta turistică a acestui minunat Ținut al Momârlanilor”, a conchis Emil Părău, promotorul care a reușit să reînnoade această tradiție, începută și reluată de prin anii 1990.

Toți participanții au petrecut o zi de neuitat, s-a jucat ”de s-au rupt pingelele”, chiar dacă a plouat, în central atenției fiind și de această dată parte din oamenii de afaceri din Valea Jiului, medici, cadre didactice, personaje cunoscute în lumea bună, modele pentru mulți dintre noi.

Iar folclorul românesc poate fi conservat, în primul rând, prin cultivarea unui sentiment de respect şi apartenenţă, conştientizarea valorii pe care o are cultura tradiţională în identitatea neamului românesc şi educarea în acest spirit a copiilor din familia românească, dar şi prin intermediul liderilor, al persoanelor publice, al diferitelor organizaţii neguvernamentale sau al administraţiilor publice.