Tradițiile, muzica și frumusețea portului popular, promovate la Nedeia Sânzienelor din Straja VĂII JIULUI

Izvorâte din experienţă şi înţelepciune de viaţă, din bucurie şi din durere, din năzuinţele şi dorurile românului, din setea de linişte sau din dragostea pentru frumos, elementele de cultură şi tradiţiile populare, creează punţi de legătură între generaţii. Tradiţiile, obiceiurile, portul popular şi folclorul sunt comori inestimabile care definesc un popor, făcându-l unic, statornic, nemuritor. Pornind de la tradiţiile locului, care se păstrează de sute de ani, iată că de Ziua Sânzienelor,  momârlanii, ardelenii, oltenii, bănățenii și moldovenii  se întâlniră din nou, la nedeia din Straja. 

Ziua Universală a Iei este sărbătorită în aceeaşi zi cu Sânzienele, pe 24 iunie, zi în care îl sărbătorim și pe Sfântul Ioan cel Nou și Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul.

De la strămoşii daci, la regine, pictori şi designeri celebri, ia a străbătut un drum lung în istorie. Dacă ştii să o “citeşti” ea poate spune povestea unui neam, iar dacă ştii să o porţi, ea poate fi un simbol al feminităţii universale.

Micuţul Schit din Straja a fost neîncăpător pentru sutele de participanţi care au ajuns aici, să se hranească cu hrană spirituală şi duhovnicească pe care le-a împărtăşit-o părintele Stareț Dimitrie Ivaşco, care în predica sa a vorbit despre sfântul Ioan Botezătorul : ” Ioan s-a dovedit un dar al lui Dumnezeu, o mare binecuvântare pentru creştinătate.(…) Nu se socotea nici prooroc şi nici măcar om, el era un glas care striga în pustie şi pregătea calea Domnului: „Eu botez cu apă, dar în mijlocul vostru este unul pe care voi nu-L cunoaşteţi, acela vă va boteza cu Duh Sfânt, acela vine după Mine şi este înaintea mea, şi eu nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua încălţămintelor Lui” (Ioan I, 26-27).

După slujba religioasă a urmat concursul de cai. La start s-au înscris 19  concurenţi  care, după cursa până sus în vârf de munte, la marea  cruce luminată ce străjuiește întreaga Vale a  Jiului,  au fost răsplătiţi cu premii în bani, diplome, cupe  și medalii  de viceprimarul Iacob Mesaroş şi Emil Părău. Căștigătorii primelor trei locuri au fost: DANIEL STANCIU, FLAVIUS SOLOMON, DARIUS PAVĂL.

Un grup de momârlani din zona rurală a Iscroniului și Paroșeniului, coordonați de Cristi Jujoi, momârlanul din Dealu Babii, păstrător de traddiții, au ajuns și ei la nedeia din Straja, în căruța trasă de cai și împodibită cu vestitele pricoiți, acopaniați de muzica fluierului ciobanilor și cu strigături ca la stâna din munte. Aceștia le-au prezentat celor prezenți un alt obicei ” trasul pe boată”, o întrecere între doi bărbați, care se așează  pe pământ în șezut, talpă în talpă, și țin perpendicular pe picioare o boată. Cel care reușește să-l ridice pe celălalt de la nivelul solului, este declarat câștigător.

Tot în cadrul nedeii au fost premiați și ”veteranii ” momârlanilor, Petru Cioarcă de 84 de ani și Toma Ianc de 94 de ani.

Toți participanții au petrecut o zi de neuitat,în stațiunea Straja  s-a jucat ”de s-au rupt pingelele”, în centrul atenției fiind și de această dată parte, momârlanii veniți în număr mare, îmbrăcați în straiele tradiționale, pe care le-au păstrat cu mândrie și au reprezentat zonele din care provin.

Programul îndrăgitului artist Puiu Codreanu de aproape două ore, a satisfăcut pe toți participanții, dar nici ceilalți protagoniști, nu s-au lăsat mai prejos. A fost poate, cea mai reușită dintre edițiile nedeilor organizate sus, în Straja, până în prezent.

”Mă bucur foarte mult că anul acesta au venit atât de mulți oameni, că am avut parte de o nedeie cu de toate și că ne-a dat bunul Dumnezeu o vreme așa de frumoasă. Împreună cu cei prezenți am trăit și emoția slujbei de sărbătoare a părintelui Dimitrie de la Schitul Straja, ne-am bucurat și de concursul tradițional al cailor și am cântat și am jucat într-un spectacol folcloric cu adevărat de tezaur, alături de invitații noștri din acest an, Ionela Magyari, Puiu Codreanu , Ansamblu Mesagerii Iubirii, coordonat de Mariana Peptenaru,  elevii pregătiți cu mult drag de prof. Simona Ionașc de la Clubul Elevilor din Valea Jiului, etc. Împreună cu Primăria și Consiliul local am reușit să facem posibil acest eveniment,  la care oamenii au început să vină în număr tot mai mare și care cred că are toate șansele să devină încă un punct de atracție de pe harta turistică a acestui minunat Ținut al Momârlanilor”, a spus Emil Părău, promotorul care a reușit să reînnoade această tradiție, începută și reluată de  prin anii 1990.

Iar folclorul românesc poate fi conservat, în primul rând, prin cultivarea unui sentiment de respect şi apartenenţă, conştientizarea valorii pe care o are cultura tradiţională în identitatea neamului românesc şi educarea în acest spirit a copiilor din familia românească, dar şi prin intermediul liderilor, al persoanelor publice, al diferitelor organizaţii neguvernamentale sau al administraţiilor publice.

 ”Vreau să mulţumesc în primul rând celor care şi-au adus contribuţia la reuşita acestui eveniment, organizatorilor și concurenților, celor care au venit în costume tradiționale, Reuşim iată, să păstrăm în fiecare an aceste tradiţii şi vreau să le ducem mai departe şi viitoarelor generaţii. Mă bucur că a venit atât de multă lume în stațiunea noastră.  Prin organizarea nedeii din Straja, am ținut să aducem în atenția oamenilor frumoasele obiceiuri ale locului. Este de datoria noastră, a reprezentanților administrației locale, să ne implicăm în astfel de acțiuni, care au menirea să păstreze vii tradițiile, pentru că, acestea ne reprezintă și ne definesc ca popor.  Legendele locului spun că, în urmă cu peste cinci  sute de ani, aici, pe muntele Straja se întâlneau oamenii din Valea Jiului cu cei de dincolo de munte, de la Gorj. Cred că, datorită acestor elemente, de originalitate și unice în țară,  putem spune fără teama de a greși că, suntem mândri de originile noastre. Vreau să-i felicit pe toți competitorii care s-au înscris la concursul de cai, iar apoi, programul artistic sper că a satisfăcut cerințele iubitorilor de folclor și tradiții naționale”, a transmis și  Lucian Resmeriță, primarul municipiului Lupeni.

Pentru buna desfășurare a evenimentului la datorie au fost jandarmii montani, reprezentanţii Poliţiei locale și  salvamontiştii montani.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media