Știri din Târgoviște, Dâmbovița, România.

Utilizarea cărbunelui la producerea energiei electrice trebuie privită ca o soluție temporară necesară

Închiderea unor grupuri existente în SEN (în special pe cărbune) la nivelul anului 2026 are impact negativ asupra adecvanței sistemului și securității energetice la nivel național și chiar regional.

Noua realitate geopolitică și de pe piața energiei, generată de criza din Ucraina, ce a amplificat și criza energetică existentă la nivelul Uniunii Europene, a evidențiat faptul că utilizarea în continuare a cărbunelui la producerea energiei electrice trebuie privită ca o soluție temporară necesară, menită să contribuie la scăderea dependenței UE de o sursă nefiabilă de gaze naturale, ca etapă asumată în implementarea Pactului Ecologic European.

Ca urmare, în România este posibilă redeschiderea unor mine la CE Oltenia și menținerea în funcțiune, pe termen scurt, a unor grupuri pe lignit, suplimentar față de grupul 3 de la Rovinari, aflat în reabilitare în prezent și prevăzut cu PIF la nivelul anului 2023 în Scenariul de Referință. Sunt însă probleme la Complexul Energetic Oltenia, în ceea ce privește transparentizarea Planului de restructurare. Pe siteul companiei energetice este prezentat vechiul Plan. Administrația Complexului Energetic Oltenia a anunțat că inclusiv la ultima ședință a Comisiei de Dialog Social un reprezentant al Directoratului era dispus să răspundă la întrebări pe tema restructurărilor și a noilor investiții. Cel mai simplu mod de a rezolva problema transparenței, este de a publica ultima variantă a documentului, pe siteul companiei energetice. Astfel, vor fi eliminate orice întrebări cu privire la secretizare și la viitorul colosului energetic. Pe termen mai lung, însă, va fi reiterat obiectivul european de neutralitate climatică ce va impune tranziția verde, iar prețul în creștere al certificatelor ETS va menține presiunea asupra producătorilor pe bază de combustibili fosili, în special cărbune.

Prin PNRR este sprijinită atingerea țintelor asumate prin PNIESC și este asigurată realizarea de centrale regenerabile astfel: instalarea a 950 MW în centrale regenerabile eoliene și fotovoltaice până la 30 iunie 2024; înlocuirea de centrale care folosesc cărbunele ca și combustibil cu centrale pe gaze sau gaze obținute din surse regenerabile, cu o capacitate de 1300 MW, până în 2025.

De asemenea, prin PNRR se asigură: instalarea de electrolizoare cu o capacitate totală de 100 MW cu un volum generat preconizat de cel puțin 10000 de tone de hidrogen din surse regenerabile până la sfârșitul anului 2025, realizarea de centrale electrice de cogenerare de înaltă eficiență care folosesc ca și combustibil gaze din surse regenerabile, cu o capacitate de 300 MW, până la sfârsitul anului 2026, instalarea de capacități de stocare a energiei electrice cu o putere totală de 240 MW (480 MWh) până la sfârșitul anului 2025.

Închiderea unor grupuri existente în SEN (în special pe cărbune) la nivelul anului 2026, corelat cu nerealizarea unor grupuri noi care să înlocuiască această capacitate, are impact negativ asupra adecvanței sistemului și securității energetice la nivel național și chiar regional, efect multiplicat în ipotezele unor condiții meteorologice severe, caracterizate de o creștere a consumului intern net și de lipsa resursei primare pentru centralele electrice (lipsă vânt/apă), combinate cu întârzierea programului de dezvoltare nuclear și eventuale probleme în rețeaua de transport gaze naturale, situație în care capacitatea lipsă la vârful de sarcină ar fi la limita capacității de import a RET și, astfel, SEN nu ar mai dispune de resursele necesare acoperirii consumului de energie electrică, cu utilizarea la maxim a capacității transfrontaliere de import.

Acoperirea unei părți importante a consumului intern net prin import, implică însă riscuri majore legate de potențiala lipsă de resurse regionale, în ceea ce privește capacitățile de producere a energiei electrice.