”Vom merge înainte cu toate marile proiecte energetice asumate”

În plină criză a energiei, când românii sunt asaltați de facturi uriașe, într-o situație geopolitică extrem de complicată, cu un război la granițele României, cred că este cazul să fim realiști, să ne reanalizăm prioritățile și să găsim soluții viabile,  pentru a crește producția de energie a României și pentru a diminua dependența de sursele de energie din exterior.

În acet sens, cei din ministerul Energiei lucrează la o propunere de act normativ, în premieră,  care vizează  deblocarea și accelerarea majoră a proiectelor începute, cu grad ridicat de execuție.

Sunt peste zece hidrocentrale, cu o valoare cumulată a investițiilor de aproape 12 miliarde de lei, mare parte bani deja cheltuiți de statul român. Vorbim despre peste 700MW, cu un stadiu de execuție de până la 98%. Acestea sunt:

AHE a râului Jiu pe sector Livezeni – Bumbești 65,14 MW;

AHE Cerna – Belareca 21,7 MW;

Complex hidrotehnic și energetic Cerna- Motru – Tismana etapa a II-a. 119 MW;

AHE a râului Olt defileu pe sectorul Cornetu-Avrig 131MW;

AHE a râului Siret, pe sectorul Cosmesti-Movileni 71,7MW;

AHE a râului Olt pe sectorul Izbiceni – Dunăre. CHE Islaz 28,8 MW;

AHE Pascani pe râul Siret 80% 9,4 MW;

AHE Surduc-Siriu 228 MW;

A.H.E.Răstolița 35,2 MW.

Odată finalizate, aceste obiective pot alimenta cu energie peste 300.000 de gospodării.

”Ceea ce nu voi accepta niciodată este subminarea independenței energetice a României. Este ceea ce își doresc adversarii țării noastre: să ne stingă lumina. Vom merge înainte cu toate marile proiecte energetice asumate: gazul din Neptun Deep, proiectele nucleare, hidrocentralele începute de zeci de ani și blocate de procese pe bandă rulantă.

Doar astfel vom depinde doar de noi și îi vom face și pe alții să depindă de noi. Doar astfel vom reuși să avem o energie cât mai ieftină pentru toți românii și companiile românești” a trasmis  ministrul Sebastian Burduja.

După începerea investiţiei hidroenergetice, zona Defileului Jiului a fost declarată arie naturală protejată (sit Natura 2000). În baza noului statut, organizaţiile de mediu au contestat autorizaţiile emise şi au avut câştig de cauză, deşi investiţia era aproape de finalizare.

Aflate în patrimoniul Hidroelectrica, conform ultimelor discuții, cele mai aproapiate termene de punere în funcțiune sunt 2026, pentru Răstolița, și 2027 pentru hidrocentralele de pe Jiu.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a emis în data de 25.10.2022, Hotărârea nr. 169 privind îmbunătățirea rezilienței energetice a României pentru asigurarea securității în domeniu prin adaptarea operativă și dezvoltarea de noi capacități de producție energetice, în contextul războiului din Ucraina și a dispus adoptarea măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a acesteia.

Între direcțiile de acțiune identificate în materialul emis de CSAT, la dezvoltarea de noi capacități de producție a energiei electrice, lit. B – REPowerEU, au fost identificate proiectele de investiții ale Societății de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A. (SPEEH S.A.) necesare pentru asigurarea rezilienței energetice. Ca tehnologie ecologică dovedită, hidroenergia reprezinta acea sursa de energie fiabilă și flexibilă care poate contribui la creșterea accelerată a ponderii energiilor regenerabile in mixul energetic national. Prin stocarea energiei eoliene și solare în bateriile (rezervoarele) de apă hidroenergetice, care urmează să fie eliberate la cerere, se poate asigura un echilibru sistemului energetic și poate reprezenta solutia la dependența de combustibilii fosili. Proiectele de investiții promovate de SPEEH S.A. pot fi declarate de interes public major în raport de acţiunile sau politicile care au ca scop protecţia sănătăţii, securităţii şi mediului și politicile fundamentale pentru ţară sau societate. Având în vedere caracterul strategic al proiectelor de investitii pentru realizarea de amenajări hidroenergetice și faptul că finanțarea europeană prin planul de măsuri REPower EU presupune o perioadă redusă de timp pentru evaluare, este necesară asigurarea posibilității realizării acestora până în anul 2026.

Proiectele de investiții prevăzute în anexă sunt gestionate exclusiv de către SPEEH S.A., fără ca statul român să mai aducă o contribuție financiară proprie la realizarea acestora, sursele de finanțare asigurate de către acesta fiind furnizate într-o etapă anterioară a proiectului de investiții, motiv pentru care apreciem că o decizie corectă, coerentă și fundamentată cu privire la realizarea acestor investiții ar trebui să fie adoptată de către SPEEH S.A..

Obiectivele de investiții declarate ca fiind proiecte de interes public major care utilizează energia regenerabilă sunt considerate situații excepționale și  se adaugă astfel, producției anuale românești aproape 2 TWh/an energie verde regenerabila, ceea ce conduce la atingerea dezideratului actual al independentei energetice în condițiile respectării și protejării mediului.

”Acele hidrocentrale deja există în ariile protejate, unele dintre ele fiind construite în proporție de peste 90%. Prin urmare, blocarea finalizării lor nu rezolvă cu nimic situația din acele zone.

Din perspectiva protecției mediului înconjurător este preferabil să ai o structură finalizată și funcțională, decât una dezafectată și abandonată.  Consider că în acest moment orice capacitate care poate produce energie este vitală pentru România. Desigur că trebuie respectate toate condițiile. inclusiv cele de mediu, dar,  în momentul de față trebuie să facem orice este necesar, pentru ca România să redevină independentă din punct de vedere energetic..  Lucrările au început în 2004 și sunt realizate în proporție de 90%, costurile estimate fiind între 150-200 milioane Euro. Nu în ultimul rând, hidrocentralele respective reprezintă o investiție publică realizată din banii cetățenilor români”, a conchis  și senatorul Cristian Resmeriță.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media