Echipa unui ziar nu este formata doar din redactori, ci mai ales din cititorii săi!

Ziua Unirii Basarabiei cu România

La începutul lunii martie 1918, comitetele ținuturilor din Bălți, Soroca și Orhei au fost consultate în privința Unirii cu Regatul României. În luna martie a anului 1918, la Bălți, erau adoptate două Decizii de Unire, una semnată la 3 martie de 20 de reprezentanți ai țăranilor din Zemstva județului Bălți, alta proclamată la 4 martie de Adunarea generală a Zemstvei locale. La 13/26 martie 1918 „Adunarea Generală a Zemstvei din districtul Soroca” a votat în unanimitate Unirea Basarabiei. În favoarea Unirii cu România, s-a pronunțat și Adunarea Generală din 25 martie a Zemstvei județului Orhei. Din cei 135 de deputați prezenți ai Sfatului Țării, 86 au votat în favoarea Unirii, 3 au votat împotrivă, iar 36 s-au abținut, 13 deputați fiind absenți. Citirea rezultatului a fost însoțită de aplauze și strigăte entuziaste: ”Trăiască Unirea cu România!”

„În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna, se uneşte cu mama ei, România. Trăiască Unirea Basarabiei cu România de-a pururea și totdeauna!”

La Conferința de la Paris, drepturile României asupra Basarabiei au fost recunoscute cu toată autoritatea și cu toată puterea convingerilor sale. Drept urmare, în nota Consiliului suprem emisă atunci, se menționa că „după ce s-au luat în considerație aspirațiile de ansamblu ale populației basarabene, caracterul moldovenesc al acestei provincii din punct de vedere geografic și etnografic, precum și argumentele economice și istorice, principalele puteri aliate se pronunță pentru aceste motive în favoarea reunirii Basarabiei cu România, reunire care a fost formal proclamată și de către reprezentanții Basarabiei. Unirea Basarabiei cu România reprezintă un unicat, primul fapt de mare semnificaţie istorică şi identitară a românilor basarabeni, primul semnal al evenimentelor care au făurit România Mare. Clasa politică românească a început un proiect intern de susținere și consolidare a noului stat. Basarabia, ca și restul provinciilor românești, trebuia îndreptată spre o dezvoltare unitară a României Mari. Pe lângă politica tolerantă adoptată asupra etniilor din România, s-au adăugat două reforme mari: votul universal și împroprietărirea țăranilor.

Românii şi românitatea au dovedit trăinicia iubirii lor de neam. Să nu uităm niciodată să cultivăm şi să apărăm această <corolă de minuni a lumii> româneşti.

Astăzi, România reprezintă cel mai onest și sigur partener al Republicii Moldova. Politica României este una coerentă și consecventă și vizează, în egală măsură, toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent de locul în care trăiesc, de limba pe care o vorbesc și de etnie.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu transmite cu prilejul zilei de 27 Martie, Ziua Unirii Basarabiei cu România, următorul mesaj:

,,Se împlinesc astăzi 105 ani de la momentul Unirii Basarabiei cu Regatul României, ca urmare a votării, de către Sfatul Țării de la Chișinău, la 27 martie 1918, a Declarației de Unire. Acest act a consfințit, într-o perioadă de mari transformări pe întreg continentul european, comunitatea profundă de limbă, istorie, cultură și spiritualitate împărtășită de locuitorii de pe ambele maluri ale Prutului. Este o zi de sărbătoare națională, așa cum a fost stabilită prin Legea nr. 36, promulgată la 27 martie 2017 de către Președintele României. Anul acesta, marcarea sa este cu atât mai specială cu cât are loc la doar câteva zile distanță de la promulgarea, de către Președintele Republicii Moldova, a Legii care confirmă că limba de stat a Republicii Moldova este limba română. Bucureștiul și Chișinăul își unesc în prezent forțele pentru un obiectiv comun esențial, cel al aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Este un obiectiv prioritar de politică externă al României, asumat ferm încă din anul 2010 când a fost încheiat Parteneriatul Strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Un țel care a devenit mai apropiat după ce, la 23 iunie 2022, cu sprijinul hotărât și important al României, Republica Moldova a devenit stat candidat pentru aderarea la UE. Ne confruntăm cu o perioadă complexă, dificilă, în care Republica Moldova resimte în mod acut consecințele războiului de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Republica Moldova trece prin crize suprapuse, cele mai agresive dintre ele în mod artificial țintite împotriva sa, inclusiv prin acțiuni de destabilizare menite să deraieze cursul european ales prin vot democratic de cetățenii Republicii Moldova. România a fost, este și va rămâne deplin angajată în sprijinul Republicii Moldova.

Fie că vorbim de asistență financiară nerambursabilă, de sprijin pentru reforme, pentru interconectare energetică și de transport cu România și UE, de susținere fermă și prioritară pentru integrare în UE, precum și de sprijin în plan european pentru consolidarea rezilienței Republicii Moldova sau pentru mobilizarea unui sprijin cuprinzător la nivel internațional în sprijinul Republicii Moldova, inclusiv prin Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova, pe care am inițiat-o anul trecut împreună cu omologii mei din Germania și Franța. Rămânem pe deplin alături de Republica Moldova în eforturile sale de a oferi tuturor cetățenilor săi stabilitate și prosperitate, într-o societate întemeiată pe principiile statului de drept și pe valorile europene, în care cetățenii Republicii Moldova se regăsesc în mod atât de firesc!’’