Ziua Ziaristului Român, celebrată la Mănăstirea Dervent

Astăzi 28 iun. 2023,  începând cu orele  14.00  la bustul poetului național Mihai Eminescu de la Mănăstirea Dervent, va fi celebrată memoria ziaristului și gânditorului național Mihai Eminescu, în cadrul lucrărilor primului Simpozion Internațional al Academiei Tomitane.

Lucrările vor fi prezidate de Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, și de filosoful Constantin Barbu.

Vor participa scriitori, poeți, jurnaliști și membri ai vieții academice din întreaga lume, care vor omagia Opera politică a marelui nostru înaintaș, la 140 de ani de la evenimentul consemnat de eminescologi drept cel al decretării “morții civile” a marelui român prin eliminarea lui din presa și spațiul public al vremii.

În urmă cu 140 de ani, pe 28 iunie 1883, ziaristul incomod Mihai Eminescu, redactorul șef al jurnalului conservator „Timpul”, era răpit în urma unei operațiuni polițienești și apoi internat forțat într-o clinică privată, în timp ce Societatea unionistă Carpații, din care făcea parte, are sediile percheziționate odată cu ordinul de a fi desființată de regim.

Mihai Eminescu îşi dorea ca, prin publicistica sa, să educe tânăra generaţie, în spiritul adevărului şi al valorilor autentice, cu atât mai mult cu cât, mărturisea poetul:  “Părerea mea individuală, în care nu oblig pe nimeni de-a crede, e că politica ce se face azi în România si dintr-o parte si dintr-alta e o politică necoaptă, căci pentru adevărata si deplina înţelegere a instituţiilor noastre de azi ne trebuie o generaţiune ce-avem de-a o creşte de-acu-nainte”.

Mai mult, mărturiseşte acesta, convingerea sa, ca şi a lui Titu Maiorescu (autorul celebrei teorii a “formelor fără fond”), era că: “Interesul practic pentru patria noastră ar consta în înlăturarea teoretică a oricărei îndreptăţiri pentru importul necritic de instituţii străine, care nu sunt altceva decât organizaţii specifice ale societăţii omenesti în lupta pentru existenţă, care pot fi preluate în principiile lor generale, dar a căror cazuistică trebuie să rezulte în mod empiric din relaţiile dintre popor si ţară” – singura cale viabilă pentru însănătoşirea societăţii româneşti şi pentru consolidarea sentimentului naţional, fără de care niciun popor nu poate supravieţui în istorie.

Mai credea Eminescu şi faptul că “misiunea noastră de popor latin, ortodox era de fi legătura între Orient şi Occident, printr-o politică de neutralitate”

Într-un articol publicat în 1878, la 12 septembrie, de exemplu, intitulat “Ca la noi la nimenea”, Mihai Eminescu descrie succint, cu multă verva, realitatea românească: “Proverbul acesta, moştenit din moşi strămoşi, e rezultatul unui dureroase istorii, în cursul căreia poporul nostru, pierzând orice speranţă de îndreptare, ia lucrurile mai mult în bătaie de joc, ca şi când lui Dumnezeu i-ar fi plăcut să drapeze tragedia sorţii noastre cu foarte multe scene comice. Realitatea tragică a vieţii noastre de stat e nespusa mizerie a populaţiunilor de jos, e stoarcerea lor prin nemăsuratele clase improductive, compuse mai cu seamă din străini, e uşurinţa şi lipsa de caracter în viaţa publică, e putrejunea bizantină a puilor de fanarioţi care, sub masca interesului general, fură de sting, fie pe calea diurnelor şi lefilor nemeritate, fie prin arendarea moşiilor statului, fie pe alte mii de căi. Comedia consistă însă în minciuna vecinică a constituţionalismului, în pretextarea diferitelor libertăţi publice, a civilizaţiei şi a altor mofturi pentru a acoperi unica tendenţă a acelei negre mulţimi de liberali care nu caută, nu visează decât puterea statului, pentru ca prin mijlocul ei să prade. O mulţime de oameni mari se mişcă pe această scenă bizară, pe care toate sunt cu putinţă afară de un singur lucru: onestitatea […] În fine, chiar zilele trecute, după cum este ştiut, se dovedeşte la Ploieşti, de către procuror şi de către preşedintele juraţilor, că directorele penitenciarului bat crunt cu biciul pe arestaţi. Ministrul de interne suspendă pe director, rămânând ca justiţia să-şi facă datoria. Însă, după cât ni se asigură, şi de astă dată judele instructor ar fi declarat că nu e caz de urmărire […] Atragem luarea aminte a d-lui ministru de justiţie asupra acestei deplorabile şi penibile stări de lucruri. Suntem încredinţaţi că d-sa se va gândi serios la mijloacele de vindecare, căci, atunci când justiţia nu-şi face datoria, nu esistă justiţie în ţară, prin urmare nu esistă nici moralitate, nici progres real” (Mihai Eminescu, Opere, volumul 10, p. 110).

Opera lui Mihai Eminescu este, indiscutabil, un arhetip al spiritualităţii noastre. Pe de altă parte, spunea regretatul Eugen Simion: “Eminescu a marcat în mod indiscutabil istoria presei româneşti, este unul din marii gazetari pe care i-a avut România. Publicistica lui ar trebui predată în şcolile de jurnalism,  pentru că tinerii ar avea ce învăţa”.

Această zi de 28 iunie a fost aleasă de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) ca Ziua Ziaristului Român ca zi ”emblematică pentru importanța pe care ar trebui să o aibă profesia de jurnalist în România”, întrucât 28 iunie 1883 a fost ziua în care Mihai Eminescu a fost scos cu forța din viața publică și băgat în cămașa de forță.

”A fost ziua în care, practic, presa a fost arestată, Eminescu fiind, la momentul acela, cea mai puternică voce publică”

În perioada 21 iunie – 1 iulie 2023, Academia Tomitana (prin departamentul Academia Universalis Poetarum), împreună cu Arhiepiscopia Tomisului, organizează un simpozion internațional dedicat Sfântului Dionisie Exiguul și poeziei, la care vor participa 13 invitați din 11 țări: Argentina (Guillermo Eduardo Pilίa și Ángela Gentile), Brazilia (Diego Mendes Sousa), Chile (Luis Cruz-Villalobos), Grecia (Dinos Koubatis), Italia (Massimo Massa și Cheikh Tidiane Gaye – scriitor italian născut în Senegal), Serbia – Kosovo (Jeton Kelmendi), Mongolia (Mend-Ooyo Gombojav), Mexic (Fernando Salazar Torres), România (Carmen Bulzan), Serbia (Jovanka Božić) și SUA (Bill Wolak).

Vor fi acordate: premiul „Cununa de aur Ovidius”, Medalia de Aur „Dionysius Exiguus”, diplome de membru al Academiei Universale a Poeților și diplome de membru titular al Academiei Tomitana.

ACADEMIA TOMITANA, este constituită cu scopul de a identifica și de a culege din Arhivele internaționale a manuscriselor care s-au scris în școala Tomitană, lucrează la traducerea și publicarea acestora, organizează simpozioane naționale și internaționale, pentru a evidenția importanța Tomisului pe harta lumii, importanță dovedită cu acte ce sunt datate la mai puțin de 100 de ani de la întemeierea Romei. Acest lucru pune în lumină faptul că suntem cel puțin de o seamă cu marile civilizații ale lumii, lucru cu care nu se pot lăuda prea multe culturi.

În afară de această activitate de cercetare realizată pentru a evidenția celorlalte civilizații ale lumii, marile minți luminate de la Tomis, și aici poate fi dat ca exemplu Sfântul Dionisie Exiguul care face cronologia planetei, prin stabilirea principiului Anno Domini, el fiind primul scriitor care aduce în discuție principiul numărului zero, Academia Tomitana desfășoară noi proiecte scoțând la lumină, prin intermediul bisericii Tomitane, actele istorice ale neamului nostru, actele a ceea ce numeau oarecând istoricii Mileniul întunecat.

„DOMINO BEATISSIMO PATRI PETRO EPISCOPO, DIONYSIUS EXIGUUS IN DOMINI SALUTEM”

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media