10 mari inventatori romani ai secolului XX

Cercetătorii şi inventatorii români au jucat un rol important în revoluţia ştiinţifică şi tehnică a secolului XX, nu doar la nivel naţional, dar şi la nivel mondial. Cunoaştem astăzi 10 dintre cei mai apreciaţi inventatori ai secolului trecut.

Nicolae Vasilescu-Karpen (1870  – 1964)
Inginer, fizician și inventator, Nicolae Vasilescu-Karpen a realizat o importantă muncă de pionierat în domeniul elasticității, termodinamicii, electrochimiei și ingineriei civile. El este cel care a propus, în 1909, pentru prima oară la nivel mondial, folosirea curenților purtători de înaltă frecvență pentru telefonia prin cablu la mare distanță (conform icr.ro). A inventat  „pila Karpen”, care funcționeză folosind căldura din mediul ambiant, a construit postul de telegrafie de la Băneasa şi a participat la numeroase proiecte de centrale electrice.
 

 Traian Vuia (1872 – 1950)
Traian Vuia a fost unul dintre pionierii aviaţiei mondiale şi unul dintre cei mai importanţi inventatori români. Preocupat încă din studenţie de problema zborului uman, Traian Vuia începe să-și construiască primul aparat de zbor în 1901, se loveşte însă de mai multe ori de probleme finaciare. Pe data de 18 martie 1906 el realizează primul zbor autopropulsat (fără catapulte sau alte mijloace exterioare) cu un aparat mai greu decât aerul, la Montesson, lângă Paris. Aparatul era Vuia I şi era construit în întregime de el (inclusiv motorul). El mai construieşte şi brevetează şi alte invenţii, printre care un generator de abur în 1925 şi două elicoptere între 1918 și 1922.

Aurel Vlaicu (1882 – 1913)
Un pionier al aviaţiei româneşti şi mondiale, Aurel Vlaicu îşi construieşte primul avion, Vlaicu 1, care zboară fără modificări, în iunie 1910. Cu Vlaicu II câştigă cinci premii la mitingul aerian de la Aspern, Austria, în 1912. Moare în 1913, în timpul unei încercări de a traversa Munții Carpați cu avionul Vlaicu II şi se prăbuşeşte în apropiere de Câmpina.

Henri Coandă (1886 – 1972)
Unul dintre marii savanţi ai lumii, Henri Coandă a fost academician, inginer, pionier al aviației mondiale, inventator (în mai multe domenii) şi fizician. Cea mai cunoscută şi apreciată invenţie a sa este Aeronava Coandă-1910, primul avion cu propulsie prin reacție din lume conceput, proiectat, construit, testat și pilotat de el, pe când avea numai 24 de ani.  De atunci el a proiectat multe alte tipuri de avioane, dar şi instalaţii revoluţionare de transport (transportul prin tub vidat) sau de desalinizare a apei, a inventat un nou material de construcție, beton-lemnul, folosit pentru decorațiuni, şi a construit, în Golful Persic, primul rezervor de beton subacvatic pentru depozitarea petrolului.

Anastase Dragomir (1896 – 1966)
Pasionat de aeronave, dar în acelaşi timp preocupat de găsirea unor soluţii la probleme aviaţiei din anii ’20-’30, Anastase Dragomir a avut o contribuţie esenţială la securitatea aviaţiei mondiale. Românului îi este atribuită cabina catapultabilă a aeronavei, o versiune timpurie a scaunului ejectabil, brevetată la Paris în 1930. Aceasta reprezenta „un nou sistem de paraşutare din aparatele de locomoţie aeriana, fiecare pasager având o paraşuta proprie care permite, în momentul critic, eliberarea acestui ansamblu de avion, astfel încât paraşuta, împreuna cu pasagerul instalat pe scaun, sa treacă printr-o deschizătura a podelei”, arată brevetul obţinut de Dragomir împreună cu un alt inventator român, Tănase Dobrescu. Ideea românului se va concretiza, mai târziu, prin apariţia scaunul ejectabil la avioanele supersonice militare.

Augustin Maior (1882-1963)
Director general al Poştelor, Telegrafelor şi Telefoanelor din Transilvania şi Banat şi profesor la Universitatea din Cluj, Augustin Maior este cel care a descris fundamentele teoretice ale telefoniei multiple. A studiat medicina la Budapesta şi a urmat mai multe cursuri tehnice la Viena, München şi Göttingen. În noiembrie 1905 este angajat inginer la Staţia Experimentală a Poştelor din Budapesta unde, în 1906, reuşeşte să transmită simultan, pe o singură linie telefonică de 15 km, 5 convorbiri fără ca semnalele să interfereze. Fundamentele teoretice ale telefoniei multiple au fost publicate în 1907 în revista „Elektrotechnische Zeitschrift” şi apoi, în 1914, în revista “The Electrician”, în lucrarea „The use of High-Frequency Alternating Currents in Telegraphy, Telephony and for Power Transmission”.

Aurel Persu (1890 – 1977)
Inginer mecanic, originar din Bucureşti, dar şcolit la Berlin, unde a terminat ca şef de promoţie Școala Superioară Tehnică (în 1913), Aurel Persu este inventatorul şi constructorul primului automobil cu profil aerodinamic avansat din lume (cu roțile integrate în caroserie). Invenţia „Automobil de formă aerodinamică cu patru roți montate înăuntrul formei aerodinamice” a fost brevetată în Germania pe 19 septembrie 1924 şi este expusă astăzi la a Muzeul Național Tehnic Dimitrie Leonida din București. Potrivit premiileinovatiei.ro, în 2006 a fost iniţiat  „Premiul Automobilul aerodinamic Aurel Persu” care se acordă anual constructorilor de automobile pentru modele noi cu un coeficient de aerodinamicitate sub 0,3 și un design atrăgător.

Hermann Oberth (1894 – 1989)
Hermann Oberth, cel care avea să devină părintele astronauticii, se naşte la Sibiu, în 1894. Îşi petrece copilăria şi adolescenţa la Sighişoara şi Mediaş, pentru ca mai târziu să studieze fizica la Cluj, München, Götingen şi Heidelberg. În 1922 începe să scrie prima lui lucrare „Racheta spre spaţiul interplanetar”, pe care în 1923 o susţine ca lucrare de licenţă la Cluj, după ce fusese respinsă la Universitatea din Heidelberg. În toamna lui 1929, Oberth lansează prima sa rachetă cu combustibil lichid, numită Kegeldüse, iar după 1932 proiectează la Mediaş o rachetă cu combustibil solid, potrivit jurnalul.ro. La construirea primei rachete de mari dimensiuni din lume, numită A4, cunoscută astăzi sub numele V-2, s-au folosit 95 dintre invențiile și recomandările lui Hermann Oberth.

Gheorghe Cartianu-Popescu (1907 – 1982)
Gheorghe Cartianu-Popescu a fost un cercetător român apreciat la nivel mondial, profesor universitar, membru corespondent al Academiei Române şi inventator, specializat în domeniul radiocomunicațiilor. A realizat primele instalații românești de emisie cu modulație de frecvență, de concepție proprie, cu care s-au efectuat primele emisii experimentale, pe unde metrice, în România (1947 – 1950). A avut cercetări și numeroase lucrări în domeniul teoriei și practicii modulației de frecvență. De asemenea, a contribuit la organizarea și dezvoltarea învățământului românesc de radiocomunicații.

Ion I. Agârbiceanu (1907 – 1971)

Şcolit la Cluj, Bucureşti şi Paris, fiul prozatorului Ion Agârbiceanu, Ion I. Agârbiceanu devine fizician, specialist în fizică atomică-spectroscopie. La doar un an de la inventarea, în America, a primului laser din lume, Agârbiceanu proiectează primul laser cu gaze din România (1961). Laserul cu heliu-neon cu radiaţie infraroşie este realizat în laboratorul de metode optice în fizica nucleară, din cadrul Institutului de Fizică Atomică din Capitală. Ajunge să fie brevetat şi apreciat de către fizicieni din întreaga lume.

sursa

Interviu din 1899 cu marele inventator Nikola Tesla. Cele 10 legăminte ale îngerilor pe Pământ

Interviu cu inventatorul Nikola Tesla pentru revista „Immortality”, realizat în laboratorul său din Colorado Springs în anul 1899. Pasaje din interviu: TESLA: Vreau sa iluminez întreg Pământul. Există More…

12 inventatori uciși de propriile invenții

Toate lucrurile sunt pentru distracţie şi jocuri … până când ceva ce inventezi se termină prin a te ucide. Inventând produse sau procese noi nu este deloc uşor. Este provocator şi uneori riscant, More…

Nikola Tesla – “Pacea nu poate veni decât ca o consecinţă a iluminării umanităţii”

“Este vremea să recunoaştem că deasupra scopului biologic al perpetuării speciei, existenţa noastră pe această planetă are un scop spiritual cu mult mai înalt, căci adevărata parte din fiinţa More…

Cum a salvat pestisorul de fier vietile oamenilor. O inventie incredibila

În urmă cu şase ani, doctorul canadian Christopher Charles a mers într-o călătorie în Cambodgia, unde a observat că cetăţenii, atât copiii, cât şi adulţii, sufereau de anemie, acuzând dureri violente More…

Cristi Iordache

călător pe la reviste pe la câteva edituri “…spunea mama: fluturii făceau curte florilor şi-atunci am mişcat prima dată, apoi zi de zi pântecu-i zvâcnea aşa cum ţi se zbate ochiul stâng. când m-am născut căzuse bruma. eu n-am vrut sa ucid fluturii” în rest, căţărare liberă

Distribuie acest articol Oficial Media