Traditii si obiceiuri de Sfanta Parascheva

În data de 14 octombrie a fiecărui an se celebrează Sfânta Parascheva, cunoscută popular ca “Sfânta Vineri de Toamnă”. În această zi se ţine post, nu se munceşte şi în tradiţia românească este ziua în care se prezice starea vremii. 

Marţi, creştinii ortodocşi o sărbătoresc pe Sfânta Parascheva, protectoarea Moldovei. Numele Cuvioasei înseamnă în limba greacă “Vineri”, iar unii cercetători consideră că “Sfânta Vineri” provine din cultul zeiţei romane Venus, care în mitologia romană era zeiţa justiţiară.

Şi în mitologia românească, “Sfânta Vineri” este o divinitate intransigentă, justiţiară, fiind imaginată în chip de văduvă foarte bătrână  şi aducătoare de năpastă, iar când devine ocrotitoare, poartă chipul unei bătrâne veghetoare la sănătatea oamenilor şi la fertilitate.

Viaţa Sfintei Parascheva

În popor, Sfânta Parascheva este percepută ca fiind “mare la trup şi urâtă la chip”, dar cu un suflet bun, pentru că-i fereşte pe oameni de boli, de grindină, trăsnet şi pe copii îi apără de deochi. De aici, de la această percepţie, i se mai spune şi Sfânta Vineri.

În această zi nu se mănâncă de dulce, nu se lucrează şi se dă de pomană pentru sufletele celor adormiţi. La ţară, în această zi, bătrânii nu făceau nici focul în sobă, pentru a nu atrage asupra casei lor nenorociri.

În tradiţie se spune că fetele care cos şi care spală în ziua Sfintei Parascheva vor rămâne nemăritate.

Cu toate că este o zi în care se ţine post, fructele închise la culoare şi pepenele roşu nu se consumă în această zi, pentru că amintesc de sacrificiul martiric.

Tot în această zi, se prezice vremea. Se spune că dacă este o zi frumoasă sau mohorâtă, la fel vor fi şi celelalte sărbători de peste an. Şi ciobanii anticipează vremea în funcţie de mioarele lor, dacă acestea stau adunate una lângă cealaltă, este semn că va urma o iarnă grea.

Numită “luminătoarea casnică a Moldovei”, ea este cea mai bătrână sfântă dintre surorile ei, care protejează femeile căsătorite şi pe care le ajută la naştere, care căsătoreşte fetele şi poartă de grijă animalelor sălbatice.

Imaginaţia populară nu cunoaşte limite atunci când vine vorba de Sfânta Parascheva, astfel că, în popor se credea că aceasta  ar poseda la curţile ei un căţel de pază cu trup de fier şi dinţi de oţel, numită în mituri Leica-Boldeica. Oamenii din popor credeau că aceasta umblă îmbrăcată în alb sau, negru şi locuieşte în munţi, în păduri sau în ostroavele mării, în cer, în lumea cealaltă.

Fie că vorbim de Cuvioasa Parascheva făcătoarea de minuni din Calendarul Ortodox sau de Sfânta Vineri din popor, sfânta are o influenţă foarte mare asupra conştinţei poporului român. Astfel că,  an de an, hramul acesteia transformă Iaşiul în cel mai mare centru de pelerinaj din ţară, credincioşii înălţând rugăciuni pentru sănătate şi pace la racla cu moaştele acesteia.

sursa: crestinortodox.ro

Oficial Media

Distribuie acest articol Oficial Media