Impactul mediului extern și intern asupra României

Economia României în anul 2025 a fost influențată de un mediu extern caracterizat prin incertitudini geopolitice (conflictul din Ucraina, tensiuni în Orientul Mijlociu) și de provocări pentru economiile europene, precum volatilitatea prețurilor la energie și materii prime. La nivel global, creșterea economică a fost estimată la 2,7%, iar în zona euro la aproximativ 1,1%, ceea ce a influențat cererea externă pentru exporturile românești

În 2025, economia României s-a confruntat cu vulnerabilități precum dependența de importurile energetice, riscul creșterii prețurilor la energie, condițiile climatice nefavorabile și un deficit bugetar ridicat care limitează spațiul fiscal. În același timp, au existat oportunități importante prin accesarea fondurilor europene și dinamica pozitivă a sectorului construcțiilor și serviciilor, care au susținut investiții și dezvoltare.

Principalele provocări au fost date de menținerea stabilității macroeconomice într-un context de presiuni inflaționiste, implementarea la timp a reformelor și adaptarea industriei la tranziția energetică și competiția globală.

Conform Raportului privind situația macroeconomică pentru anul 2025 și proiecția acesteia pe anii 2026-2028, imaginea generală asupra acțiunii mediului extern și intern asupra României, precum și asupra vulnerabilităților, oportunităților și provocărilor, se prezintă astfel:

Cadrul internațional:

Economiile globale au fost afectate de crize și incertitudini geopolitice, cu impact asupra finanțelor, dobânzilor și costurilor.

Comisia Europeană estima creștere moderată: UE 1,5%, zona euro 1,3% în 2025; UE 1,8%, zona euro 1,6% în 2026.

Necesitatea echilibrului între prudență bugetară și protecția celor vulnerabili.

UE a rămas stabilă, cu accent pe reziliență și redresare post-pandemică.

Indicatori bugetari

Deficit bugetar cash: 8,7% din PIB în 2024

Ajustare: aproximativ 2,0 pp până în 2028 față de nivelul din 2025

Venituri bugetare: 34,9% din PIB în 2025, cu tendință de creștere în valoare absolută

Cheltuieli bugetare: 41,9% din PIB în 2025, cu tendință de scădere ca pondere în PIB pe termen mediu, pentru susținerea reducerii deficitului

Cadrul intern

Influențe: Mediul intern afectat de tensiunile internaționale.

Creștere economică: 2,5% în 2025, peste nivelul din 2024 (1,0%).

Spațiul de manevră fiscală limitat de: deficitele gemene, sprijinul pentru categoriile vulnerabile, costurile mai mari de finanțare a datoriei publice și obligația de ajustare fiscală graduală conform Planului bugetar-structural transmis CE.

Vulnerabilități:

România se află în procedură de deficit excesiv din 2020.

Dezechilibre macroeconomice majore: deficite publice ridicate, presiuni asupra prețurilor și măsuri de politică insuficiente.

Veniturile bugetare reduse și cheltuielile rigide mari îngreunează consolidarea fiscală.

Provocări:

Consolidarea bugetară graduală și alocarea eficientă a resurselor pentru producție cu valoare adăugată ridicată.

Atragerea fondurilor europene și implementarea reformelor pentru creștere economică robustă.

Digitalizarea, reforma fiscală, cheltuieli publice eficiente, prioritizarea investițiilor și controlul acestora.

Echitatea în salarizare și pensii, resurse suplimentare pentru educație și sănătate, planificarea bugetară pe programe.

Oportunități:

Apartenența la NATO oferă stabilitate și încredere investitorilor.

Fondurile PNRR și cadrul financiar 2021-2027 susțin transformarea sustenabilă a economiei.

Vârful de investiții în 2025 (7,8% din PIB) pentru creștere pe termen lung.

Creșterea ponderii fondurilor europene în finanțarea investițiilor.

Reziliență economică: evitarea recesiunii și menținerea creșterii PIB datorită resurselor europene.

Sursa https://mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/transparenta/proiectbuget2025/raportproiectLegeBuget2025_30012025.pdf

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media