2023 devine Anul OȘTAȘULUI NECUNOSCUT AL ROMÂNIEI

  În cadrul  ultimei ședinte,  guvernul a aprobat  Memorandumul  sărbătorirea Centenarului Mormântului Ostaşului Necunoscut (17 mai 1923 – 17 mai 2023) şi instituirea anului 2023 – ,,Anul Ostaşului Necunoscut al României”
Memorandumul propune inițierea demersurilor necesare la nivel instituțional pentru a marca în luna mai 2023 – prin diverse evenimente comemorative, științifice, cultural-educative și alte acțiuni cu tematică specifică – împlinirea a 100 de ani de la amenajarea Mormântului Ostașului Necunoscut în Parcul Carol I din București, ca simbol al recunoștinței naționale față de jertfa tuturor eroilor necunoscuți care au căzut la datorie pentru libertate, credință și întregirea neamului.
În acest context, Ministerul Apărării Naționale va pregăti un proiect de Hotărâre a Guvernului pentru instituirea anului 2023 – ”Anul Ostașului Necunoscut al României”. La nivelul Guvernului va fi constituit un grup de lucru inter-instituțional format din reprezentanți ai tuturor ministerelor de resort și/sau instituții cu competențe în domeniu, care va elabora un plan unitar al activităților dedicate Centenarului Mormântului Ostașului Necunoscut al României.

MEMOrandum-soldatul-necunoscut

În luna mai a anului 2023, țara noastră va celebra împlinirea a 100 de ani de la desemnarea Ostașului Necunoscut al României, respectiv de la amenajarea Mormântului Ostașului Necunoscut în Parcul Carol I din București, ca simbol al jertfei tuturor eroilor neidentificați căzuţi la datorie pentru libertate, credință și întregirea neamului. Mormântul Ostașului Necunoscut reprezintă un simbol al recunoștinței naționale față de sacrificiului eroilor Patriei și eoriei eroilor neamului care s-au jertfit pe câmpul de luptă, urmând exemplul Franţei.

În anul 1923, în semn de veşnică cinstire, statul român a decis ca simbolul sacrificiului celor mulţi, căzuţi în Războiul pentru Întregierea Neamului, să fie evocat de osemintele unuia dintre ostaşii anonimi decedați în luptele de la Mărăşeşti, Mărăşti, Oituz, Târgu-Ocna, Jiu, Prahova, Bucureşti, Dobrogea, Ardeal şi Basarabia. Exhumarea rămăşiţelor pământeşti ale eroilor necunoscuți a fost urmată de aşezarea acestora în zece sicrie de stejar, căptuşite cu tablă de zinc şi depuse în Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ de la Mărăşeşti, în ziua de 13 mai 1923.

Este loc de pelerinaj, reculegere, comemorare și solemnitate pentru românii de pretutindeni. În ziua de 17 mai 1923, în prezenţa familiei regale, a membrilor guvernului, a corpurilor legiuitoare şi a unui numeros public, în Parcul Carol a avut loc ceremonia reînhumării Eroului Necunoscut. S-a oficiat serviciul divin, iar la miezul zilei sirena Arsenalului Armatei şi clopotele bisericilor vesteau coborârea în lăcaşul de veci a Ostaşului Necunoscut. Timp de două În cadrul discursului, Regele Ferdinand I a impresionat asistența cu următoarele cuvinte: „Cu cununi de laur erau întâmpinați în vechime biruitorii sub arcuri de triumf și tot cu cununi de laur se cinsteau mucenicii credinței mîntuitoare. Cununa de laur ce-ți aduce întâiul Rege al României Mari, ție ostașului fără nume, care întrupezi, de acum și până în veac, jertfa sutelor de mii de vieți închinate pe altarul patriei pentru mărirea și unitatea națională, este și cununa muceniciei și cununa biruitorului. Toată suflarea românească, în clipa aceasta își îndreaptă gândurile patriotice spre tine, simbolul jertfei și al vitejiei; toți ochii lăcrimează, toate inimile bat, acum, pentru cei iubiți ai lor, cari, singuri sub cerul lui Dumnezeu, sau în vitejia luptelor au închis ochii departe de orice mângâiere. Iar înaintea locașului tău de veci se închină azi, cu adâncă recunoștință, Țara întreagă, căci fără nume fiind, ești al neamului întreg”.

Mormântul Ostașului Necunoscut era reprezentat de o criptă, acoperită cu o lespede de piatră decorată cu sculpturi florale, pe care s-a încrustat epitaful: „Aici doarme fericit întru Domnul Ostaşul Necunoscut, săvârşit din viaţă în jertfa pentru unitatea neamului românesc. Pe oasele lui odihneşte pământul României întregite 1916-1919“. Ostașul Român Necunoscut a fost decorat, în anul 1923, cu: Medalia „Virtutea militară“ de război clasa I (de către Regele Ferdinand I al României), Medalia „Crucea de război 1914-1918“ (Franța), Medalia de onoare a Congresului (SUA), Coroana din frunze de stejar (de către Regele Alexandru al II-lea al Serbiei), Crucea de război (Cehoslovacia), iar în anul 1929 a primit Crucea de război cu frunze (Belgia). minute, orice activitate publică a fost întreruptă.

Ansamblul funerar a fost executat în 1927 după planurile sculptorului Emil Willy Becker. Tot atunci, prin grija Asociaţiei Cultul Patriei, s-a aprins o candelă, a cărei flacără ardea zi şi noapte. Ulterior, la 28 octombrie 1934, lângă mormânt a fost ridicată şi sfinţită o cruce.
Din 1959 până în 1991, locul Mormântului Ostaşului Necunoscut a fost în faţa Mausoleului de la Mărăşeşti În timpul regimului comunist, în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1958, monumentul funerar al Eroului Necunoscut a fost demontat şi strămutat, în mare taină, la Mausoleul din Mărăşeşti. Abia dupa 1989, la insistenţele Ministerului Apărării Naţionale, ale Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război şi ale unor partide politice, guvernul român a aprobat readucerea în Capitală a sicriului cu osemintele Ostaşului Necunoscut. La data de 26 octombrie 1991, Eroul Necunoscut a revenit acolo unde îi era locul de veci, în Parcul Carol I, iar la 25 noiembrie 2006 a avut loc ceremonia strămutării Mormântului Ostaşului Necunoscut la locul originar, din 1923, pe explanada din faţa actualului Memorial al Eroilor Neamului.

Monumentul este înscris la poziţia nr. 2.434, cu codul B-IV-m-A-20105, în Lista monumentelor istorice, actualizată prin Ordinul ministrului Culturii şi Cultelor, nr. 2314/8 iulie 2004.

 

Distribuie acest articol Oficial Media
Share