Președintele României s-a pronunțat pentru continuarea coordonării strânse a statelor membre UE

Președintele României, Klaus Iohannis, a participat luni, 13 decembrie 2021, la o întâlnire în format videoconferință cu Președintele Consiliului European, Charles Michel, și cu Prim-miniștrii Sloveniei, Janez Janša, Estoniei, Kaja Kallas, și Letoniei, Krišjānis Kariņš, în pregătirea Summitului Parteneriatului Estic din 15 decembrie 2021 și a reuniunii Consiliului European din 16 decembrie 2021.

Principalele subiecte abordate în cadrul videoconferinței au vizat temele aflate pe agenda Consiliului European, respectiv coordonarea europeană în contextul pandemiei de COVID-19, gestionarea situațiilor de criză și reziliența la acestea, prețurile la energie, securitatea și apărarea Uniunii Europene, aspectele externe ale migrației și, respectiv, relațiile externe ale Uniunii, cu accent pe situația de la granițele cu Ucraina și cu Belarus. În cadrul intervenției sale, Președintele României s-a pronunțat pentru continuarea coordonării strânse a statelor membre UE, bazate pe date științifice, inclusiv în ceea ce privește noua variantă a virusului SARS-CoV-2. Președintele Klaus Iohannis a evidențiat progresele care se fac pentru adaptarea vaccinurilor și accesul rapid al statelor membre la acestea. În ceea ce privește creșterea semnificativă a prețurilor la energie din ultima perioadă, Președintele României a subliniat necesitatea ca acest subiect să rămână prioritar pe agenda instituțiilor europene și s-a pronunțat pentru o analiză atentă a funcționării pieței interne de energie, astfel încât să fie evitate distorsionări ale acesteia. Președintele Klaus Iohannis a reamintit, totodată, necesitatea găsirii de soluții pentru protejarea consumatorilor vulnerabili și a evidențiat importanța corelării acestei discuții cu obiectivele Uniunii în materie de schimbări climatice.

Președintele României a reiterat susținerea țării noastre pentru energia nucleară și gazul natural, ca opțiuni pentru o tranziție energetică accesibilă, inclusiv în contextul pregătirii unor noi propuneri legislative ale Comisiei Europene.

Referitor la securitate și apărare, Președintele Klaus Iohannis a accentuat ideea consolidării rolului Uniunii Europene în domeniul securității și apărării, în strânsă cooperare și complementaritate cu NATO, prin consolidarea relației transatlantice. În context, Președintele României a evocat convorbirea avută recent cu Președintele Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden, în format B9 și a evidențiat importanța coordonării și a unității atât în cadrul Uniunii Europene, cât și în cadrul NATO față de acțiunile Rusiei din Vecinătatea Estică. Președintele României a subliniat importanța informării, coordonării și consultării aliaților în fața acestor provocări de securitate, evidențiind că menținerea unității statelor aliate este esențială în aceste momente. Președintele Klaus Iohannis a reiterat necesitatea consolidării prezenței avansate a NATO pe Flancul Estic, inclusiv și mai ales la Marea Neagră, care este de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică în ansamblul său. De asemenea, Președintele României a menționat că este nevoie să ne asigurăm că NATO este pe deplin echipată pentru a răspunde provocărilor Rusiei.

Totodată, Președintele Klaus Iohannis a exprimat susținerea pentru creșterea prezenței militare a NATO și, respectiv, a Statelor Unite ale Americii în România și în zona Mării Negre, ca expresie a solidarității aliate și a Parteneriatului Strategic solid între România și SUA. În cadrul discuțiilor legate de pregătirile Summitului Parteneriatului Estic (PaE), Președintele Klaus Iohannis a subliniat că este nevoie ca Uniunea Europeană să aibă un nivel de ambiție ridicat prin Declarația comună ce ar urma să fie adoptată cu acest prilej, care să conțină o viziune strategică pentru perioada post-2020 a Parteneriatului. Totodată, Președintele României a reiterat necesitatea sprijinirii de către Uniunea Europeană a partenerilor care își doresc și se află angajați ferm pe calea reformelor, precum Republica Moldova, a cărei conducere este orientată spre reformă și un angajament european puternic.