Rețelele sociale contribuie la creșterea singurătății și izolării

Rețelele sociale contribuie la creșterea singurătății și izolării, avertizează președintele IRES. Impactul asupra sănătății mintale este profund și în creștere.

Într-un interviu acordat Radio România, președintele Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), Vasile Dîncu, a explicat în mod detaliat cum rețelele sociale influențează negativ sănătatea mintală a utilizatorilor, accentuând sentimentul de singurătate, izolare și anxietate. Studiile realizate de IRES arată că, deși rețelele sociale au fost create pentru a facilita comunicarea, ele au ajuns să producă efecte contrare.

Efectele negative ale rețelelor sociale asupra sănătății mintale

Creșterea sentimentului de singurătate
Vasile Dîncu subliniază că, în ciuda aparentei conectivități, utilizatorii se simt tot mai singuri. Interacțiunile virtuale nu înlocuiesc contactul uman real, iar comparațiile constante cu viețile aparent perfecte ale altora duc la scăderea stimei de sine și la sentimente de inadecvare.

Izolare socială accentuată
Rețelele sociale pot crea o iluzie de comunitate, dar în realitate, mulți utilizatori se retrag din viața socială reală. Timpul petrecut online înlocuiește activitățile sociale autentice, ceea ce duce la izolare și dificultăți în relaționarea față în față.

Scăderea capacității de concentrare și creșterea anxietății
Consumul constant de informații, notificări și stimuli vizuali duce la fragmentarea atenției și la creșterea nivelului de stres. Utilizatorii devin dependenți de validarea prin like-uri și comentarii, ceea ce generează presiune psihologică.

Cine este afectat cel mai mult?

Tinerii și adolescenții
Aceștia sunt cei mai vulnerabili, deoarece identitatea lor este în formare. Rețelele sociale devin un spațiu de validare, dar și de bullying, presiune socială și excludere. Vasile Dîncu atrage atenția că tinerii petrec ore în șir online, ceea ce le afectează dezvoltarea emoțională și socială.

Adulții activi profesional
Chiar și adulții resimt efectele negative, mai ales în contextul în care rețelele sociale sunt folosite pentru networking profesional. Compararea cu succesul altora poate duce la frustrare și anxietate.

Ce soluții propune IRES?

Educație digitală și conștientizare
Este esențial ca utilizatorii să fie educați cu privire la riscurile psihologice ale rețelelor sociale. Campaniile de informare și implicarea școlilor, părinților și instituțiilor publice pot contribui la formarea unui comportament digital sănătos.

Limitarea timpului petrecut online
Vasile Dîncu recomandă pauze digitale, activități offline și interacțiuni reale pentru a contracara efectele negative. Tehnologia trebuie să fie un instrument, nu un substitut pentru viața socială.

Sprijin psihologic și consiliere
Pentru cei afectați grav, intervenția specialiștilor în sănătate mintală este crucială. Rețelele sociale nu trebuie să devină un refugiu, ci un mediu controlat și echilibrat.

Aproximativ 70% dintre utilizatorii rețelelor sociale cu bunăstare emoțională scăzută se simt singuri și izolați, iar anxietatea este una dintre cele mai frecvente afecțiuni asociate cu utilizarea excesivă a social media.

Iată o statistică detaliată despre bolile mintale asociate cu utilizarea rețelelor sociale, conform celor mai recente date:

📊 Statistici cheie privind impactul rețelelor sociale asupra sănătății mintale

• 210 milioane de persoane la nivel global suferă de dependență de rețele sociale, o formă de adicție digitală care poate duce la tulburări mintale.
• 70% dintre utilizatorii cu bunăstare emoțională scăzută au declarat că se simt singuri și izolați în timp ce folosesc rețelele sociale.
• 56% dintre utilizatori au șters postări din cauza numărului mic de aprecieri, ceea ce indică o dependență de validare externă și o vulnerabilitate emoțională crescută.
• 43% dintre cei cu bunăstare socială scăzută au recunoscut că au șters postări din aceleași motive, comparativ cu doar 13% dintre cei cu bunăstare ridicată, ceea ce sugerează o corelație între utilizarea social media și stima de sine.
• Anxietatea și depresia sunt cele mai frecvente afecțiuni mintale asociate cu utilizarea excesivă a rețelelor sociale, în special în rândul adolescenților.
• Termeni precum „phubbing” (ignorarea unei persoane în favoarea telefonului) sunt tot mai des întâlniți și indică modificări comportamentale cauzate de dependența de smartphone și social media.
• În România, experți precum neurologul Martin Jan Stránský și ministrul Sănătății Alexandru Rogobete au atras atenția că nu există o statistică națională clară privind bolile mintale cauzate de adicțiile digitale, ceea ce îngreunează elaborarea politicilor de sănătate publică.

Surse: LeelineSourcing – Statistici 2025 privind dependența de social media 

Psychologies România – Impactul rețelelor sociale

Știri pe surse – Sănătatea mintală în era digitală

Citește și:

Oficial Media

Distribuie acest articol Oficial Media