28/07/2021

Adrian Țuțuianu: Situația economică a României și cât de pregătită este pentru provocările viitoare

Adrian Țuțuianu, președinte Pro România Dâmbovița, a vorbit în cadrul conferinței de presă de astăzi, despre situația economică din România și a subliniat faptul că mult lăudata creștere este doar un adevăr parțial – ” creșterea economică, continuă să fie antrenată de cererea internă, adică de consumul gospodăriilor populației și nu de investiții, un aspect pe care PNL l-a comentat negativ în timpul guvernărilor anterioare”.

Fostul senator a mai atras atenția că există ”foarte puțină preocupare la oamenii politici, legat de situația economică, nu de astăzi, ci și provocările care ne așteaptă și cât de pregătită este România pentru asta”.

Declarații pe larg, Adrian Țutuianu:

„Din relațiile directe pe care le am cu oamenii de afaceri, cărora le acord asistență juridică, am constatat o creștere foarte mare a prețurilor la materii prime și materiale. Dificultăți majore în aprovizionare, o creștere a costului transporturilor de materii prime și de mărfuri pe anumite destinații, ceea ce pune în dificultate, pe termen lung, economia României.

Datele statistice prezentate de INS ne arată o scădere de aproape 7% a producției industriale, ceea ce sigur se va reflecta negativ în evoluțiile noastre economice.

Consiliul de Admnistrație al Băncii Naționale a României susține că este o rată anuală a inflației foarte mare – 3,24% în aprilie 2021, 3,05% în martie, 3,75% în mai, situație determinată de mai mulți factori, printre care scumpirea combustibililor pe fondul măririi prețului petrolului, majorarea prețului produselor din tutun, creșteri ale prețurilor la materii prime și materiale.

Contrar la ceea ce susține domnul Cîțu și guvernarea PNL USR UDMR, este faptul că această creștere economică mult lăudată, continuă să fie antrenată de cererea internă, adică de consumul gospodăriilor populației și nu de investiții, un aspect pe care PNL l-a comentat negativ în timpul guvernărilor anterioare.

Ne relevă acest raport că are loc o revigorare puternică a cumpărăturilor de mărfuri, dar mai ales a celor de servicii, în contextul relaxării unor restricții de mobilitate, situație care nu generează doar o creștere a inflației ci și creșterea importurilor, în condițiile în care exporturile au rămas în urmă. Deci, ceea ce consumăm se vede mai degrabă în produsele interne brute ale statelor de unde importăm și nu în economia națională. De aici și o creștere foarte mare a deficitului de cont curent. Banca Națională spune că este cea mai pronunțată creștere anuală din ultimele 14 trimestre. Adică din ultimii 2 ani și jumătate.

Există și o creștere a efectivului salariaților din economie, rata șomajului a coborât de la 5,9% la 5,5%, există o creștere a ratei de muncă vacante, în trimestrul II, însă există incertitudini mari pe piața forței de muncă, în condițiile în care se pune în discuție capacitatea unor afaceri de a rămâne viabile ulterior sistării programului de sprijin guvernamental, în contextul scumpirii unor materii prime.

Închiderea unor afaceri de nivel mic și mijlociu a antrenat și creșterea șomajului și scăderea numărului de angajați.

Rata de schimb a leului, o creștere de peste 5 lei/euro, ceea ce însemană o reducere a puterii reale de cumpărare a populației, combinată cu rata inflației care va fi peste 4%, cu mult peste ceea ce se estima în bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat.

Citește și:

Situația beneficiarilor de pensii speciale. Pensie de 20.000 de lei la procurori și judecători

O sursă de incertitudini și riscuri, rămâne și conduita politicii fiscale. Banca Națională atrage atenția că Guvernul nu prea știe care este politica fiscală pe termen mediu. Există incertitudini mari legat și de gradul de absorbție al fondurilor europene și din programul 2014-2020 și din mecanismul de redresare și reziliență, dar si cele care privesc noul cadru financiar pentru 2021-2027. Abia anul viitor vor intra bani din Planul de Reziliență, deși sunt state care din luna iunie au primit bani.

Raportul Consiliului Fiscal ne arată că datoria publică va ajunge la 58% din PIB și ne prezintă și câteva măsuri care ar trebui luate, poate anul viitor. Acum există o competiție internă în PNL și nu se ocupă nimeni de economie și de evoluțiile bugetare.

Necesitatea restructurării cheltuielilor bugetare, asta înseamnă disponibilizări din aparatul bugetar. Creșterea veniturilor fiscale, o ajustare pe partea de cheltuieli, lărgirea bazei de impozitare, dar pe care nicio guvernare nu a reușit să le ducă până la capăt.” a explicat președintele Pro România Dâmbovița.

Distribuie acest articol Oficial Media
Share