Oficial Media

Știri din Târgoviște, Dâmbovița, România.

Argedava, cetatatea de scaun a lui Burebista, veche de peste 2400 de ani, ar putea fi înlocuită de Autostrada București-Alexandria

Probabil că extrem de puțini dintre ai noștri știu lângă Mihăilești, în localitatea Popești, se afla Argedava, cetatea de scaun a lui Burebista, locul din care s-a putut naște ceea ce acum numim Dacia (sau Geto – Dacia).
Locuitorii județului Giurgiu sunt complet în afara acestei informații. Deși cetatea este la câțiva km de Singureni, comuna mea natală, recunosc și regret că nici eu nu auzisem de asta de nicăieri, că nu scrie la istoria oficială. Am citit despre cetate în urmă cu vreo 15 ani, într-o publicație rară, găsită de mine incidental. Clar, avem obiceiul să (vrem să) știm totul despre istoria antică a SUA (care se întinde pe vreo 3-4 de ani), dar nu ne pasă de lucruri care sunt sub noi și în trecutul nostru de multe mii de ani. Avem plăcerea de a urmări „vedetele” și starletele momentului, precum și furia de a căuta peste tot conspirații și explicații docte ale turnătorilor de-și zic „verificatori ai faptelor”, adică, deținători ai adevărului, dar nu vrem să vedem ceea ce se află sub ochii noștri.
Citește și:
Am fost în acea localitate, Popești, la locul numit „Nucet”, și m-a luat jalea. E o simplă movilă de pământ, aproape imposibil de văzut și identificat drept cetate dacică veche de peste 2400 de ani. E plin locul de gunoaie, moloz și plastic „modern”, chiar dacă imediat lângă movilă se aflaă un cimitir.
Un astfel de loc, în Italia, Grecia, Spania sau, mai ales, Ungaria, ar fi fost o destinație turistică și culturală majoră. Nu și la noi.
Iată ce se întâmplă acum, sub ochi orbi sau toleranți ai autorităților, cu această cetate multimilenară: va trece o autostradă pe acolo, iar cetatea va fi rasă de pe pământ.
Suntem capabili să ținem pe loc autostrăzi, câte 10-15 ani, pentru a proteja broasca râioasă de Cluuuj sau răcișorul gorjean de ponoare, dar nu suntem apți să ne punem în valoare moștenirea culturală și relgioasă, aceea care ne reprezintă la modul cel mai profund. Mă refer la istoria antică, aceea care contează.
Ca și în cazul coifului de la Coțofenești, care pare a fi dispărut pentru vecie, tot Ministerul Culturii este cel care a dat avize pentru această autostradă (evident, necesară), care va trece la 8 metri de situl îngropat și uitat al primei cetăți de scaun a lui Burebista. De prisos să insist că acolo nu s-au făcut niciodată săpături, pentru a vedea ce anume ascunde acea movilă de pământ, poate un stil de scriere getică, poate artefacte revelatorii pentru ceea ce au fost dacii, poate dovezi reale ale religiiei practicate e geto – daci, ceva legat de nemurire (un scriitor francez, Eric-Emmanuel Schmitt, este capabil să vorbească despre Zalmoxis, iar noi nu știm mai nimic despre cultul său, ca om care a devenit zeu nemuritor) … Dar, când ai la cultură specimene ca mme Turcan Raloocaa … În final, am să spun ceva care pre mulți o să îi înfurie: Ceaușescu a fost foarte precaut cu această cetate, atunci cînd a declanșat lucrările pentru Canalul Dunăre București. Lacul Mihăilești a fost mutat cu 2 km, ca să nu afecteze cetatea Argedava. (Gheorghe Piperea, europarlamentar AUR, pagina de facebook)
Scurt istoric
Argedava sau Sargedava este o asezare getica din judetul Giurgiu, din comuna Popesti, orasul Mihailesti. Importanta acestei cetati este foate mare in conditiile in care cetatea dacica este cea mai mare asezare din Campia Munteniei. Istoria acestui loc coboara in timp pana in preajma secolului X i.Hr, inainte de fondarea Romei sau Atenei, iar spatiul respectiv a fost locuit, fara intrerupere, mai bine de 1.000 de ani. Istoricii spun ca aceasta cetate a fost cel mai important centru economic, religios si militar, fiind chiar capitala regatului dac in perioada lui Burebista.

Argedava a trezit atenţia opiniei publice mai ales prin relatările localnicilor care susţin că în perioada anilor 50, când aici se făceau săpături arheologice, s-au descoperit scheletele unor oameni uriaşi. Localnicii spuneau că aceste rămăşite umane erau de aproximativ 5 metri.

Se crede că Argedava ar fi fost una dintre reședințele regelui Burebista, menționată și de geograful antic Ptolemeu și în inscripția de la Dionysopolis, ceea ce face situl extrem de valoros din punct de vedere istoric și arheologic.

Așadar, situl are o vechime de aproximativ 2.000 – 2.200 de ani.

Ce s-a descoperit la Popești:

Arheologii au identificat acolo o așezare fortificată dacică de mari dimensiuni, situată strategic pe o terasă înaltă a râului Argeș. S-au descoperit:

  • Urme de locuințe și ateliere (prelucrări de fier, ceramică etc.)

  • Ziduri de apărare din piatră și lemn, caracteristice cetăților dacice

  • Resturi de vase ceramice, unelte, obiecte de podoabă

  • Dovezi ale unei aristocrații locale, ceea ce susține ideea că era un centru de putere


 Argedava și Burebista:

  • Inscripția de la Dionysopolis (sec. I î.Hr.), descoperită la Balcic (Bulgaria), îl menționează pe regele Burebista și pe un trimis al său numit Akornion, care „a fost la Argedava”.

  • Mulți istorici consideră că această Argedava ar putea fi identificată cu Popești, ceea ce ar însemna că a fost capitala lui Burebista, cel puțin într-o anumită perioadă.

  • Alternativ, alți cercetători plasează Argedava în zona Căscioarele–Călărași, dar Popești rămâne o ipoteză solidă datorită descoperirilor arheologice.


 Importanță strategică:

Așezarea era ușor de apărat, amplasată între Dunăre și Carpați, pe o rută importantă de comunicare. Era probabil un centru militar, economic și politic al regatului dac în acea zonă.


 Stadiul actual:

  • Situl a fost excavat încă din anii 1940, de renumitul arheolog Dinu V. Rosetti.

  • Este considerat monument istoric de importanță națională, dar în prezent are nevoie de protejare și promovare mai intensă.

Distribuie acest articol Oficial Media
Share