Știri din Târgoviște, Dâmbovița, România.

”Avem nevoie să ne cunoaștem istoria adevărată și să ne iubim eroii”

Ecaterina Teodoroiu, prima femeie ofițer din Armata Română, căzută în luptele de la Mărășești, a fost omagiată de ziua sa de naștere, în localitatea natală, azi cartierul Vădeni din Tg. Jiu, județul Gorj.

Evenimentul a fost organizat la Casa Memorială „Ecaterina Teodoroiu” din localitate de Asociația culturală Tătărescu, Asociația de Reconstituiri Istorice „Ferdinand I” și Asociația cultural-istorică „Dumitru și Maria Pleniceanu”, în parteneriat cu Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu”, Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” Filiala Gorj și Asociația Detecții Gorj. Au participat istorici, oameni de cultură, cadre militare în retragere și rezervă, profesori, dar și elevi. Din partea familiei eroinei a fost prezentă strănepoata acesteia, Luminița Dragomir. Organizatorii au inaugurat o expoziție de fotografie documentară care include și copia actului de naștere al Ecaterinei Teodoroiu, precum și uniforma de sublocotenent a eroinei noastre, reprodusă conform regulamentului militar din timpul Primului Război Mondial.

Evenimentul a fost moderat de istoricul Andrei Popete Pătrașcu, președintele Asociației Pleniceanu, care a evocat personalitatea Ecaterinei Teodoroiu și jertfa sa eroică în timpul Războiului de Reîntregire.

Au luat cuvântul: Marinela Strîmbulescu, președintele Asociației culturale Tătărescu, prof. univ. dr. Ion Mocioi, autor al unei importante monografii dedicate eroinei de la Jiu, Luminița Dragomir, strănepoată a Ecaterinei Teodoroiu, col. (rtr.) Walter Loga, președintele Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” Filiala Gorj, istoricul Valentin Pătrașcu, de la Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” și documentaristul gorjean Dorin Brozbă, realizatorul filmului documentar „Cătălina Teodoroiu, eroina poporului român”. Asociația culturală Tătărescu a prezentat copia actului de naștere al eroinei, originalul aflându-se în fondurile Serviciului Județean al Arhivelor Naționale din Gorj, într-un registru de nou născuți din anul 1894.

”Mă adresez tinerei generații prezente azi aici. Vreau să luați o pildă din viața Ecaterinei. Ea n-a ținut cont că este tânără. N-a ținut cont nici că este fată, atunci când a plecat să-l caute pe fratele ei care lupta ca ostaș pe front. Iar după ce i-a murit în brațele sale, a fost îndemnul de a-i lua arma și a pleca să lupte ea pe front pentru apărarea țării. Avem nevoie să ne cunoaștem istoria adevărată și să ne iubim eroii. Am demonstrat astăzi că „Eroina de pe Jiu”, Cătălina, trebuie să rămână în inimile noastre și că o purtăm cu cinste și ne mândrim cu ea peste tot, că este Eroină Națională”, a ținut să spună celor prezenți colonelul Walter Loga.

Asociația de Reconstituiri Istorice „Ferdinand I” a expus uniforma de sublocotenent voluntar a eroinei Ecaterina Teodoroiu, reprodusă în conformitate cu regulamentele militare ale epocii, atât vestonul, cât și gradul de sublocotenent voluntar al tinerei eroine, care și-a jertfit viața pentru întregirea națională, timpul Primului Război Mondial. Ecaterina Teodoroiu s-a înrolat voluntar în Armata Română din solidaritate cu familia și neamul său.

Ecaterina, al treilea copil al familiei, se pregătea la București să devină învăţătoare, când a aderat la organizaţia de cercetaşi „Păstorul Bucur”, alături de care a îngrijit răniții de război. După ce i-a murit și al treilea frate în lupte, s-a înrolat voluntar chiar regimentul lui. Eroina a căzut în luptele de la Mărășești. În 1921, la Centenarul lui Tudor Vladimirescu, trupul ei a fost transferat de la Mausoleul de la Mărășești și a fost reînhumat în faţa catedralei din Târgu Jiu cu funeralii naţionale. Sicriul a fost confecţionat din tunuri capturate de la inamic, iar monumentul funerar este realizat de sculptorul Milița Petrașcu.

Ecaterina Teodoroiu a fost la înălțimea celor mai viteji apărători ai țării noastre, iar pentru dragostea de țară, pentru faptele de vitejie și simțul rar al datoriei, prin care și-a îndeplinit ceea ce socotea a fi misiunea ei, chiar cu prețul jertfei supreme, trebuie să rămână ca o flacără aprinsă a spiritualității românești.