Case și terenuri gratis pentru ucrainenii care vor să rămână în România

Refugiații ucraineni care vor se stabilească aici sunt soluția pentru satele românesti îmbătranite și depopulate, cred unii primari.

Ca să nu dispară aceste localități, edilii le oferă celor care fug de război case și teren, fără să le ceară niciun ban în schimb.

Aflat la mai puțin de 40 de kilometri de Alba Iulia, satul Răchiș avea la ultimul recensământ doar 6 locuitori și multe case goale. După mulți ani pretrecuți în America, un tânăr a renovat 12 dintre ele pe care – împreună cu autoritățile locale – le dă acum gratuit ucrainenilor.

Victoria, o femeie de 34 de ani, alungată din Odesa de război, s-a mutat de câteva zile.

În Ucraina avea un centru de echitație și și-a adus în Răchiș și animalele: cinci cai și un ponei

Victoria, refugiată din Odesa: „Suntem foarte bine aici. Ne-a fost frică, ne-am temut pentru cai și am decis să plecăm. Intenționăm să rămânem aici”.

Împreună cu Victoria, în Alba, a venit și o prietenă de-a ei, pictoriță.

Tatiana, refugiată din Odesa: „Aici este foarte multă liniște. Mulțumim mult persoanelor care îi ajută pe ucraineni”.

Cele două ucrainence au lăsat în țara lor natală mai multe rude. Când se va termina războiul vor să le aducă și pe ele în România.

Iulian Docea, om de afaceri: „Dacă ucrainienii sunt pro ce am realizat aici și vor să rămână cu drag, noi nu ținem cont de alte lucruri decât pur omenie. Avem case reabilitate pot să stea, pot să muncească trăind cot la cot cu noi. Acesta e scopul”.

Astfel de inițiative au apărut în mai multe locuri din țară. Primarul din Păltiniș – Botoșani oferă 200 de case și teren refugiaților care vor să se stabilească la el în comună.

Costel Romanescu, primar Păltiniș: „Vorbind cu cetățenii ei au spus: lăsam casele atât cât este nevoie, ba chiar le lăsăm definitiv, dar cu condiția să fie oameni gospodari, să păstreze acele bunuri și chiar să le dezvolte”.

În Păltinș numărul locuitorilor a început să scadă din 2007 – când tinerii au început să se mute în orașe ori să plece în străinatate. Patru ani mai tâziu, în zonă erau până în 2.000 de oameni. Acum sunt și mai puțini.

Un declin cu care se confruntă multe localități din România, un gol pe care unele administrații încearcă să îl umplă cu ucraineni. Sociologii sunt de părere că – pe lângă case – refugiații au și alte nevoi de care ar trebui să țină cont primarii.

Ioan Hosu, sociolog Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca: „Învățarea limbii, integrarea în micro-rețele comunitare, relații de prietenie – elemente care ar putea să ducă la integrarea și la fixarea lor în comunități din România. Apoi, cred că un ansamblu de măsuri care să vizeze locurile de muncă pentru adulți și cadrul educational”.

De la începutul războiului în Ucraina, în România au ajuns peste o jumătate de milion de ucraineni. În jur de 80.000 au rămas aici.

sursa: stirileprotv.ro

Ciprian Marica: ”ucrainienii nu sunt de acord cu Zelenski. Vorbec cu ei, am stat acolo, nu este ce arată mass-media”

Activitățile casnice prestate cu plata la „negru” au intrat în vizorul Guvernului și al Parlamentului

Piperea: România cheltuie 4000 de lei pe lună pentru fiecare refugiat

Piperea: Recensământul digitalizat ne va stoarce cât mai multe date cu caracter personal

Acesta nu este un război împotriva Ucrainei. Este o confruntare împotriva globalismului ca fenomen planetar integral

Demascare! Jurnaliștii cumpărați fabrică știri la comandă sau publică ce li se ordonă. Text +Video

Distribuie acest articol Oficial Media
Share