Cetatea dacică de la COSTEȘTI - cetățuie își așteaptă vizitatorii cu o înfățișare nouă

Turnul-locuință nr. 2 are un acoperiș nou, o structură contemporană, care urmează să fie acoperită cu iarbă. Proiectul a fost realizat de către Ambulanța pentru Monumente Transilvania Sud, în parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului.

Urmează o nouă etapă a proiectului, care include schimbare învelitorii de tablă la Turnul-locuință nr. 1, finalizarea lucrărilor fiind prevăzută pentru anul 2022.

Evenimentul este important pentru monumentul UNESCO, intrat în administrarea Consiliului Județean Hunedoara.

După mai bine de 40 de ani, începe să capete contur primul proiect amplu de protejare și promovare a sitului dacic. Cetatea de la Costeşti a fost reşedinţa unora dintre regii geto-daci. Situată la intrarea în valea apei Grădiştea, centrul de la Costeşti a constituit principalul avantpost al capitalei dacice de la Grădiştea Muncelului. Distrusă în timpul primului război daco-roman, în 102 p. Chr., cetatea este grabnic refăcută şi apoi definitiv distrusă şi abandonată în anul 106 p. Chr., odată cu cucerirea Daciei de către romani. Ruinele ei au servit drept carieră de piatră pentru construirea castrelor. Dealul „Cetăţuia„, cu cetatea de pe culmea sa formează un punct de pază deosebit, cu vedere la mare distanţă, plasat la intrarea în masivul stâncos al Munţilor Şureanu, acolo unde Apa Grădiştei se îngustează deodată. Așa cum din hrisoavele istorice răzbat informații despre Costești, ca fiind primul avanpost militar de apărare, tot așa din izvorul spiritualității orale dacice se aud și acum ecourile de „prim pas în devenirea și pregătirea spirituală dacică” .

Costești este primul avanpost, este școala primară a educației spirituale de tip ezoteric, pe care au dezvoltat-o protodacii și mai apoi, dacii.

Cetătile dacice din zona Grădiștei, aveau un sistem unic de anunțare vizuală, care permitea doar dintr-un anumit loc ca aceste cetăți să se „observe” între ele, sistem pe care l-au continuat și predecesorii dacilor, dar sub o altă formă, mult inferioară ei. Planul construcției cetăților dacice respectă regula de formare spațială a piramidei „perfecte”, regula numărului de aur, principiu care a stat la baza construirii lor și de la care, nu s-au abătut. Turnurile construite erau „cheia” generării piramidei cu toate urmările ce decurg din aceasta. De la aceste incinte – turnuri- pleacă mai multe tuneluri spre munții din apropiere, unele, prăbușite parțial, iar un singur tunel ajunge la sanctuarele de la Sarmizegetusa Regia, unde au fost de asemenea detectate incinte subterane.

Pentru construirea cetăților și a sanctuarelor, dacii s-au folosit de cunoștintele pe care le aveau în domeniul astronomiei, matematicii, ingineriei precum și de științele spirituale pe care magii daci le predau celor meniți și care învățau la Academia de spiritualitate din Carpați, tehnici speciale care permiteau modificarea și transformare a matricei materiei după trebuință și utilitate (a se vedea ca și atlantii foloseau tehnici asemănătoare – oare de ce?) .

Distribuie acest articol Oficial Media

Parerea ta conteaza! Anulează răspunsul

ULTIMELE STIRI

POATE ATI UITAT ACESTE ARTICOLE

Welcome to Oficial Media News