Concursul Internațional de Canto Tiberiu Brediceanu, Lugoj, la cea ce-a IV-a ediție

Tineri soliști de operă vor avea prilejul prețios de a fi auziți, remarcați și premiați de personalități ale scenei lirice românești și europene, în cadrul Concursului Internațional de Canto Tiberiu Brediceanu, Lugoj. Cea ce-a IV-a ediție a evenimentului se desfășoară în perioada 7-13 noiembrie 2022, online.

Competiția se adresează întregii tipologii vocale feminine și bărbătești și este deschisă concurenților cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, anunță mezzosoprana Aura Twarowska, director artistic al evenimentului. Concurenții vor avea de interpretat un cântec din creația lui Tiberiu Brediceanu și o arie de operă din repertoriul universal. Comisia de jurizare va fi prezidată de dirijorul Gerrit Priessnitz, profesor al Universității de Muzică și Arte Viena, Kappelmeister și seful compartimentului soliști la Volksoper Viena, și îi va avea în componență pe dr. Aura Twarowska, tenorul Lucian Indricău, solist al Operei Național București, muzicologul prof. univ.dr. Lucian – Emil Roșca de la Facultatea de Muzică și Teatru a Universității de Vest. Președintele comisiei de organizare este prof. dr. Constantin Tufan Stan.
Premierea și Gala finală a concursului vor fi transmise online, pe pagina de Facebook a concursului, duminică, 13 noiembrie 2022, de la ora 18:00. Concursul Internațional de Canto Tiberiu Brediceanu este un eveniment organizat de Asociația pentru Cultură Bănățeană și finanțat din bugetul local al Primăriei Municipiului Lugoj.
Contemporan cu realităţile sociale şi politice ale românilor bănăţeni şi transilvăneni, Tiberiu Brediceanu (1877-1968) şi-a sublimat fireştile sensibilităţi naţionale în pagini muzicale inspirate din ancestralul melos ţărănesc. Prolificitatea sa s-a împlinit într-un amplu şi generos registru teoretic (articole, studii, eseuri, cronici, comunicări ştiinţifice), dar mai ales componistic, prin cântece, doine şi balade (reunite, în 1927, în cele zece caiete cuprinzând Doine, cântece şi balade româneşti pe teme popolare, pentru voce şi pian), creaţii instrumentale (jocuri, valsuri, opusuri camerale), care au avut darul să cultive spiritualitatea românească în momente de restrişte şi să însufleţească manifestările de afirmare identitară, prefigurând statuarea unor genuri muzicale, în special miniaturi, aflate încă într-un proces de cristalizare în muzica românească: liedul, creația corală, suita instrumentală şi muzica de teatru. Poemul muzical etnografic „Transilvania, Banatul, Crişana şi Maramureşul în port, joc şi cântec” (1905), amplificat ulterior (România în port, joc şi cântec, 1920), La şezătoare, icoană de la ţară într-un act (1908), Seara Mare, scene lirice în trei acte pe versuri de Adrian Maniu (1924), Învierea (1936), pantomimă în patru tablouri după un text de Lucian Blaga (cumnatul său), au reprezentat tot atâţia paşi pentru structurarea ca gen a baletului românesc. Membru al Marelui Sfat Naţional, director al Resortului Ocrotiri Sociale din subordinea Consiliului Dirigent din Cluj (resort care includea şi secţiunea Arte) în primii ani de după Marea Unire, T. Brediceanu s-a consacrat înfăptuirii unor generoase proiecte culturale de anvergură naţională: fondarea Operei Române, a Teatrului Naţional şi a Conservatorului de Muzică şi Artă Dramatică din Cluj, a Arhivei Fonogramice a Ministerului Artelor din Bucureşti, înfiinţarea Conservatorului ASTREI din Braşov, înjghebarea unei prime orchestre proprii a Operei Române bucureştene, fondarea Societăţii Compozitorilor Români. Continuând tradiţia familială, artistul bănăţean şi-a exercitat, episodic, până în 1920, mandatul de deputat în Parlamentul României în prima legislatură de după Unire. În toamna anului următor a iniţiat un amplu turneu dedicat culegerii de folclor muzical în spaţiul bănăţean, finalizat, în 1925, prin reunirea a 810 melodii populare româneşti din Banat (între care şi variante ale baladei Mioriţa, una din temele predilecte ale investigaţiilor sale folcloristice), culese în 82 de comune, tom premiat de Societatea Compozitorilor Români printr-un comitet prezidat de George Enescu.

Stejarel Ionescu

Jurnalist, scriitor, editor, terapeut

Distribuie acest articol Oficial Media