Conferința internaţională „Comportamentul uman în siguranţa rutieră 2022”

Subcomisia pentru siguranţă rutieră din cadrul Comisiei pentru transporturi şi infrastructură a Senatului României  organizează, în zilele de 21 şi 22 iunie, Conferinţa internaţională „Comportamentul uman în siguranţa rutieră 2022”.

România se află de patru  ani la rând, pe primul loc la numărul de accidente rutiere din Europa. Conform buletinului de siguranță rutieră al Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), țara noastră înregistrează anual o medie de 1.800 de decese din accidente rutiere, care costă statul un procent important din PIB-ul său.Siguranța rutieră este un domeniu multidisciplinar, în care parteneriatele public-privat oferă cele mai bune rezultate. Acestea includ profesioniști din inginerie, sănătate publică, siguranță publică, educație și din multe alte discipline care ar putea fi implicate. Sunt trei mari categorii importante care definesc siguranța rutieră: educația rutieră, aplicarea legii și infrastructura rutieră.

Prin aprobarea Declarației de la Valleta, la obiectivul pe termen lung al UE – de apropiere de un nivel zero al deceselor cauzate de accidente rutiere până în 2050 – s-a adăugat faptul că același obiectiv ar trebui atins pentru vătămările grave. De asemenea, comunicarea a propus noi ținte intermediare de reducere a numărului de decese cauzate de accidente rutiere cu 50 % în perioada 2020-2030, precum și de reducere a numărului de vătămări grave cu 50 % în aceeași perioadă. Pentru atingerea acestor obiective, Comisia Europeană stabilește o nouă abordare privind siguranța rutieră pentru deceniul 2021-2030, a ceea ce înseamnă „sistemul sigur”. Potrivit abordării ”sistemului sigur”, ”decesele și vătămările grave cauzate de accidentele rutiere nu reprezintă un preț inevitabil al mobilității. Accidente se vor produce mereu, dar decesele și vătămările grave pot fi prevenite în mare măsură. Abordarea ”sistemului sigur” vizează un sistem rutier mai puțin punitiv. Aceasta acceptă că oamenii fac greșeli, și susține o combinație de măsuri pe mai multe niveluri, pentru a preveni decesul persoanelor din cauza greșelilor lor, luând în considerare caracteristicile vulnerabilității umane. De exemplu, o construcție optimizată a vehiculelor, îmbunătățirea infrastructurii rutiere, viteze reduse, toate acestea au capacitatea de a reduce impactul accidentelor. Împreună, acestea ar trebui să onoreze niveluri de protecție, care asigură că, în cazul în care un element eșuează, un alt element va compensa pentru a preveni rezultatul cel mai grav. Această abordare implică o acțiune multisectorială și multidisciplinară, și o gestionare în funcție de obiective, ținte încadrate în timp și monitorizarea performanței”. (Cadrul de politică al UE privind siguranța rutieră 2021-2030 – Următorii pași în direcția „Viziunii zero”, 2019).

Principalele măsuri și investiții

„Conform Raportului Forumului Economic Mondial publicat în 2019, România se situează pe locul 119 din 141 țări analizate și pe ultimul loc în Uniunea Europeană, atât prin prisma calității infrastructurii rutiere, cât și a numărului de km de autostradă, raportat la 100.000 de locuitori. Deficitul de infrastructură se reflectă într-o mobilitate redusă, conectivitate insuficientă la nivelul anumitor regiuni, slabă interconectare a principalelor centre economice și urbane, trafic de tranzit ridicat la nivelul  a numeroase localități care nu beneficiază de variante de ocolire, timpi mari de parcurs, blocaje în trafic”.

PASAJE

Costul investițiilor în infrastructura existentă pentru siguranță rutieră este de 617 milioane euro, din care suma solicitată prin PNRR este de 219 milioane euro. Din cele peste 600 de milioane euro, 447 milioane reprezintă valoarea pasajelor rutiere cum sunt cele în proiectare pe DN 1 București – Ploiești – Brașov: „Pasaje denivelate pentru creșterea sigurantei rutiere și eliminarea blocajelor din trafic – 20 buc”. Alte 60 de milioane de euro urmează să fie alocate pentru pasaje pietonale: „Pasarele și pasaje subterane pietonale – 50 buc + 50 buc”.

RADARE ȘI CAMERE VIDEO 

Achiziționarea a 1.000 limitatoare viteză, 300 radare mobile și 500 camere video. Radarele mobile și camerele video sunt conectate într-un sistem integrat. În ceea ce privește limitatoarele de viteză, radarele mobile și camerele video, elementele de cost sunt următoarele:

1.000 limitatoare de viteză x 0,9 euro / ml x 14 ml / secțiune limitator de viteză = 12.600 euro

300 radare mobile x 12.850 euro = 3,85 milioane euro

500 de camere video x 62.500 = 31,25 milioane euro. Aceste camere video inclusiv software-ul relevant, diferă din punct de vedere al costurilor în funcție de complexitatea lor – capacitatea de a recunoaşte numerele de mașini, abilitățile de mediu etc. S-a considerat un cost mediu de 62.500 euro pe baza ofertei, cel mai mare cost identificat fiind de 91.000 euro.

„Rating” de siguranță pentru drumuri 

Introducerea ratingului de siguranţă a infrastructurii rutiere, un mecanism de clasificare a tronsoanelor rutiere din punct de vedere al gradului de risc, conform Directivei (UE) 2019/1936 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 de modificare a Directivei 2008/96/CE privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere.

Ministerul Transporturilor va introduce conceptul de evaluare a siguranței rețelei rutiere pe categorii de siguranță rutieră. Autoritatea Rutieră Română – ARR va realiza prima evaluare a siguranței rețelei rutiere pe cel puțin trei categorii, în funcție de nivelul de siguranță al fiecărui tronson, până cel târziu la sfârșitul anului 2024, urmând ca ulterior să actualizeze datele respective cel puţin o dată la 5 ani;

– va întocmi planuri de acțiune privind organizarea și efectuarea inspecției de siguranță rutieră specifică pe tronsoanele rutiere cu niveluri scăzute ale ratingului de siguranță identificat;

– va realiza un sistem național pentru raportarea voluntară, accesibil online tuturor utilizatorilor drumurilor, pentru a facilita colectarea detaliilor privind evenimentele transmise de utilizatorii drumurilor și de vehicule și a oricăror altor informații legate de siguranță care sunt percepute  de cel care informează ca fiind un pericol real sau potențial pentru siguranța infrastructurii rutiere;

Accidentele de circulație, 2% din PIB 

Nu în ultimul rând, Strategia de Siguranță Rutieră prezintă și costurile sociale/financiare care rezultă din accidente: 2% din PIB, aproape un milion de euro (958.108 euro) persoană decedată, 152.495 euro/rănit grav. „În plan financiar, îndeplinirea obiectivelor din prezenta strategie va avea ca rezultat inclusiv reducerea costurilor sociale generate de accidentele rutiere, estimate în prezent la aproximativ 2% din PIB, având în vedere că aceste costuri depind de numărul de persoane decedate sau rănite”.