Cum sa eviti reprimarea emotiilor

Rumi spunea la un moment dat: „Cu fiecare respiratie ai doua alternative:
fie te conectezi cu sufletul tau, fie te lupti cu indoiala”. Intelegerea
acestui principiu iti poate schimba viata.

Sa ne gandim acum la situatiile tensionate, de emotie puternica. Ce facem
majoritatea dintre noi? Vorbim cu noi insine si ne spunem „totul e ok, totul
va fi bine, este in regula, calmeaza-te acum”. Sau ceva de genul acesta.
O alternativa mult mai naturala si sanatoasa pentru a ne trai altfel – mai
calm – emotiile, este de a respira.
Nu sa te temperezi, nu sa iti vorbesti, doar sa respiri. Pentru a avea o
comunicare mai buna, o viata sexuala mai buna, pentru a fi mai plin de
viata, respira.

Pare banal, dar exista o explicatie!
In Psihologia somatica respiratia este considerata cheia pentru o viata
traita cu adevarat. Cand respiri adanc, esti prezent in acel moment.
Respiratia ne ajuta sa simtim, sa savuram si sa ne conectam cu lumea din jur
sau cu Sinele nostru autentic. Atunci cand lasi respiratia sa „te respire”,
permiti expresiilor originale si spontane sa se nasca in tine.

Noi ne „luptam cu indoiala” si atunci opunem rezistenta experientelor noi,
din cauza fricii ca nu le putem stapani. Fizic, atunci cand ne simtim
amenintati intr-o situatie, ne tinem respiratia pentru a-i miscora
intensitatea.

Fii atent la ce se intampla in corpul tau in acele momente: observa cum ti
se intareste diafragma si se incordeaza muschii umerilor. Acelasi lucru se
intampla la nivel subtil, atunci cand opunem rezistenta sentimentelor
inconfortabile.

Reprimarea este mecanismul inconstient de aparare care blocheaza amintirile
si sentimentele care credem ca ne fac rau. Apararea nu se face doar la nivel
mental. Pentru a pastra sentimentele la nivel inconstient, implicam si
partea fizica, le blocam si la acest nivel. Rezulta astfel tensiuni ale
muschilor trapezului, ale mijlocului spatelui, oftezi mai des, respiri mai
scurt, ai contractii la nivelul plexului solar si diafragmei.

In medicina chineza aceasta are implicatii mai adanci si se numeste Stagnare
a Chi-ului la nivelul ficatului. In Tao-ism fiecare organ are un suflet.
Spiritul ficatului se numeste Hun. Hun este cel care inglobaza Instincul
Vietii. Este sediu creativitatii, cresterii, imaginatiei si dorintei de a
trai. Reprimandu-ti energia emtionala, se micsoreaza conexiunea cu forta
vietii. O respiratia superficiala inseamna mai putin contact cu Sinele.

Ceea ce castigi pe termen scurt reprimand, este un momentan sentiment al
pacii si o reducere temporara a disconfortului emotional. Doar ca acestea nu
vin fara un pret. Mai intai, daca nu le opunem rezistenta, emotiile vin si
pleaca. De fapt, odata produse, emotiile nu dureaza in noi decat 90 de
secunde. Atunci cand sunt reprimate, ele raman blocate si devin active – pe
termen lung la un nivel mai scazut.

Apoi, daca respiratia este cheia care ne permite sa experimentam lucruri
uimitoare, atunci respirand mai putin, mai superficial, ne indeparteaza de
maximul pe care il putem trai. Astfel stagnam in viata.

Inca avem momente in care vrem sa stergem durerile vietii. Insa atunci cand
invatam sa le „tratam” cu o respiratie adanca si constienta, avem numai de
castigat. Ramanem conectati cu noi insine.

Atunci cand simti cum emotiile cresc in tine (asta presupune sa fii
Constient si sa nu le percepi ca fiind mai puternice decat sunt), deci cand
simti ca acestea apar. schimba-ti concentrarea de pe ele pe respiratie.
Respira adanc si ceea ce vei simti este efectul respiratiei, adica o stare
de calm, liniste. Asta inseamna ca emotia a trecut, fara sa luptam cu ea, sa
o invingem sau sa o ascundem.
Data viitoare cand apare un stres in viata ta, verifica-ti corpul si respira
adanc. Nu vorbi cu tine, nu eticheta starea, nu te abtine, doar respira fara
a judeca. Vei vedea ca tensiunea dispare si in locul ei apare starea de
liniste si pace.

Cu fiecare respiratie a ta, ai de ales: fie te lasi in seama Sinelui tau
spontan si creativ, fie te lupti cu emotiile, creind tensiune.
Pentru a afla divinitatea din noi, trebuie mai intai sa ne acceptam
umanitatea. Emotiile sunt o marca a umanitatii si a le ocoli, acoperi sau
nega ne face sa purtam un sac de „probleme” in spate.

Modul cel mai natural de a trata emotiile poate fi observat la un copil: el
se enerveaza, se bucura spontan si traieste din tot sufletul fiecare stare,
dar nu judeca.
Ce e de facut? Sa revenim la stadiul de copii, cand traiam fiecare emotie.
Acum putem constientiza mai usor, dar putem si sa le lasam sa treaca mai
usor, fara a le eticheta. Astfel nu le acumulam in noi. Astfel avem mai mult
spatiu interior pentru a fi noi insine.

astrodeva.wordpress.com

Oficial Media

Distribuie acest articol Oficial Media