Dacă nu respectați drepturile românilor de pe teritoriul Ucrainei, să fie blocat demersul de aderare și să se sisteze ajutoarele de la UE

Pe 13 decembrie 2022, Rada din Kiev a votat noua lege a minorităților naționale. Au fost 324 de voturi pentru, două abțineri și nici un vot împotrivă. Comunitatea românească spune că ”noul act normativ care reglementează drepturile minorităților din Ucraina îi limitează drepturile, în special în ce privește învățământul în limba maternă, redus acum la doar câteva ore pe săptămână”. 
Se mențin prevederile legii din 2017 care limitează accesul la educație al minorităților. Se stipulează ca, după clasele primare, se introduc cote proporționale pe criterii etnice, ceea ce face ca elevii români să aibă materii cu predilecție în ucraineană și termină liceul fără sa aibă competente solide în limba maternă.
Nu există nicio prevedere privind utilizarea limbii materne în relația cu autoritatea judecătorească; persistă neclarități privind aplicarea concretă a prevederilor privind utilizarea limbilor minoritare în administrație, în zonele locuite în mod tradițional de persoane aparținând minorităților naționale și la cererea acestora, precum și a celor care reglementează că informațiile de interes general (anunțuri, care, printre altele, conțin o ofertă publică de încheiere a unui contract, plăcuțe informative, indicatoare, panouri, mesaje, inscripții și alte informații textuale, vizuale și audio amplasate public care sunt utilizate sau pot fi utilizate pentru a informa un număr nelimitat de persoane despre bunuri, lucrări, servicii, anumite entități comerciale, funcționari, angajați ai întreprinderilor sau autorităților de stat, organismelor locale de autoguvernare) sunt dublate în limba minorității naționale (comunității) printr-o hotărâre a consiliilor sătești, comunale, orășenești. Dreptul de a-și manifesta religia sau credința nu beneficiază, în continuare, de o prevedere distinctă, fiind inclus doar în articolul referitor la dreptul la libertatea de exprimare. In timp ce constituirea unui organ consultativ în cadrul organului executiv central menit să asigure formarea și implementarea politicii de stat în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale apare ca o măsură pozitivă, subzistă lipsa clarității asupra modului de a decide care organizație este reprezentativă pentru o minoritate atunci când, de exemplu, există mai multe asociații constituite în cadrul aceleiași minorități naționale.Nu este clarificată problema asigurării resurselor financiare pentru traducerea informațiilor referitoare la evenimentele artistice și culturale, atunci când este necesară asigurarea traducerii în limba de stat; subzistă chestiunea lipsei de finanțare pentru asociațiile reprezentative ale minorităților naționale, fiind prevăzută doar posibilitatea finanțării punctuale pe bază de proiecte și pe bază competitivă, în limitele bugetului alocat anual în acest scop.
„Ministerul Afacerilor Externe consideră regretabil faptul că legea a fost adoptată în absența unei noi consultări a Comisiei de la Veneția a cărei opinie ar fi contribuit în mod cert la asigurarea unui text cuprinzător și clar din perspectiva standardelor juridice europene în materie, inclusiv prin verificarea modului în care recomandările sale anterioare sunt reflectate în textul normativ. De asemenea, este regretabil faptul că legea a fost adoptată în absența unei consultări adecvate a reprezentanților comunității române din Ucraina, așa cum a solicitat partea română. Ministerul Afacerilor Externe solicită autorităților ucrainene să consulte Comisia de la Veneția chiar și în acest stadiu și să pună în aplicare, pe deplin, recomandările acesteia, având în vedere faptul că legea prevede un termen de șase luni pentru intrarea sa în vigoare”, susține MAE într-un comunicat de presă.
În discursul susținut în fața parlamentarilor români în 4 aprilie a.c. președintele Volodimir  Zelenski spunea:” De îndată ce situația va permite, vreau să lansez un dialog cu dumneavoastră asupra unui nou acord atotcuprinzător care să garanteze protecția absolută și dezvoltarea cuprinzătoare a minorităților noastre naționale, comunității ucrainene din România și comunității române din Ucraina”.
Iată că, după deciziile luate de Rada de la Kiev, reacțiile politicienilor români și ai liderilor minorității române din Ucraina, nu au întîrziat să apară, mulți catalogându-le ca… inacceptabile.
Europarlamentarul Maria  Grapini taxează dur aceste decizii,  și-i adresează președintelui Ucrainei un mesaj în care, subliniază faptul că, va cere inclusiv sistarea ajutoarelor de la UE  și blocarea demersurillor de aderare, decizia finală fiind la președintele ucrainian, care trebuie să intervină pentru revizuirea Legii minorităților naționale.  ”Acum, că a trecut Crăciunul, pot să vă spun domnule Zelinski, să vă fie rușine?!!!
Cum vă permiteți, să încălcați dreptul românilor de a studia în limba română? De ce încălcați drepturile minorităților, deși ați  cerut aderarea Ucrainei la UE? România și românii au primit în casele lor refugiații din Ucraina și dumneavostră, vă bateți joc de români?
Demersurile mele către Comisia Europeană sunt ferme: dacă nu respectați drepturile românilor de pe teritoriul Ucrainei, să fie blocat demersul de aderare și să se sisteze ajutoarele de la UE. Domnule Zelinski, ar trebui să știti că aveți și obligații, nu numai drepturi!„  a transmis în mesajul său,  europarlamentarul Maria Grapini. 

About Post Author

Distribuie acest articol Oficial Media
Share