Descoperiri arheologice de cahle în vatra orașului medieval Târgoviște

Comori în obiectiv: Iconografie Medievală – Cahle
„SFÂNTUL GHEORGHE UCIGÂND BALAURUL”

Consiliul Județean Dâmbovița, prin Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, continuă, sub genericul Comori în obiectiv, seria de expuneri lunare a obiectelor descoperite pe cale arheologică și intrate în patrimoniul cultural național mobil. Noua propunere o reprezintă artefactele din categoria cahlelor.

Informaţii despre exponate:
Locul descoperirii: Vatra orașului medieval Târgoviște
Încadrare cronologică: sec. XV-XVI
Realizatorii expoziției: arhg. Florin Gabriel Petrică, arhg. Minodora Cârciumaru

Considerații generale:
O temă iconografică foarte răspândită în Evul Mediu este cea a Sfântului Gheorghe ucigând balaurul. Scena se regăsește în pictura murală, icoane, miniaturi, ilustrații de carte, pandantive, sculpturi, etc. În cele mai multe cazuri, reprezentarea Sfântul Gheorghe se face în locuri publice sau reprezentative, în ceea ce putem numi spațiul social medieval, precum piața orașului sau cea a palatului princiar, în biserica centrală ori cea parohială.

Intangibile, însă, de cele mai multe ori, aceste diverse reprezentări ale Sfântului Mare Mucenic și-au găsit un loc aparte și în spațiul privat al omului medieval. Realizate din lut ars, plăcile ceramice având ca temă uciderea balaurului de către Sfânt au decorat pereții interiori ai caselor și mai ales au constituit, într-o anumită perioadă de timp, decorul predilect al sobelor medievale.

Simbol al curajului, al vitejiei cavalerești, al biruinței asupra răului, Sfântul Gheorghe a fost văzut ca protector al oștirii, cetății și casei. În zonele supuse sau aflate sub amenințarea otomană, tema simboliza lupta împotriva Semilunii. Scena în care îl întâlnim cel mai des reprezentat este cea a uciderii balaurului, ipostază eroică născută în curentul cultural bizantin al sec. al XII-lea, mai apoi și în texte hagiograficeprecum Legenda Aurea .

Începând cu sec. al XIII-lea, legenda a fost amplificată și adaptată necesităților spirituale, militare și politice ale elitelor, care l-au “adoptat” pe Sfânt ca patron statal sau nobiliar. Credința nemărginită în puterile protectoare ale Sfântului a făcut ca aceste reprezentări să pătrundă și să se răspândească rapid și în medii nonecleziastice și neconvenționale, precum locuințele, unde au decorat pereții, sobele de încălzit și cuptoarele de preparat hrana.
Cahlele cu Sfântul Gheorghe apar frecvent și sunt foarte diverse ca realizare grafică în spațiul medieval al Transilvaniei, Moldovei și Țării Românești, descoperirile fiind făcute cu predilecție în mediul urban.

Târgoviștea și statutul ei de oraș comercial, în care circulația oamenilor, a ideilor culturale și a bunurilor comerciale era dezvoltată, a reprezentat unul dintre centrele urbane în care tiparul spiritual și cultural al Sfântului Gheorghe și-a găsit un loc mai cu seamă în spațiul privat al locuitorilor.

Descoperirile arheologice de cahle sunt foarte numeroase în Târgoviște.

Variate ca realizare compozițională, unele fiind,însă, realizări artistice deosebite, centrele de producție ale ceramicii furnologice au lăsat urme nepieritoare în pământul vechii cetăți de scaun. Sunt rare șantierele arheologice în care să nu fi fost descoperite cahle întregi sau fragmente care să nu poată permite restaurarea întregii piese. Astfel, în Laboratorul de Restaurare al Complexul Național Muzeal Curtea Domnească din Târgoviște (restaurator expert dr. Daniela Iamandi) au fost aduse și restaurate numeroase cahle medievale, remarcându-se cele în care este redat Sfântul Gheorghe (descoperite în cartierul Suseni – Biserica Sf. Gheorghe, Curtea Domnească, Inspectoratul Școlar Județean, Mănăstirea Stelea, Str. Grigore Alexandrescu). Un astfel de exemplar, unicat, poate fi considerat, prin caracteristicile particulare ale compoziției, ca reprezentând stema Ordinului Sfântul Gheorghe, creat de regele Ungariei Charles Robert în anul 1326 (nr. 4).

Reprezentarea clasică este cea în care Sfântul este redat în mod dinamic, ecvestru, întors spre dreapta sau stânga, înfingând în botul fiarei o lance. Poartă o tunică strânsă pe trup sau un costum militar. Acoperământul capului este divers, purtând un coif medieval, o cușmă cu panaș sau o coroană. În unele exemplare târgoviștene, călărețul poartă un coif roman cu pene. Uneori, Sfântul Gheorghe este reprezentat cu capul aureolat. La picioarele calului se află dragonul înaripat, al cărui cap este străpuns de lance. În partea superioară a registrului cahlei apar elemente decorativ simbolice precum soarele, păsări sau flori de crin.

Expoziţia poate fi vizitată în perioada 23 aprilie – 23 mai 2021, la Curtea Domnească din Târgoviște, în clădirea Muzeului Tiparului și al Cărții Vechi Românești, într-un spațiu special amenajat.

Accesul în muzeu se va face cu respectarea regulilor sanitare impuse de autorități pentru combaterea pandemiei COVID-19.

Biroul Relații Publice al Complexului Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște

Oficial Media

Distribuie acest articol Oficial Media