Fenomenul nostalgiei în modă, media şi cultura contemporană

Fenomenul nostalgiei – dorul de o perioadă de timp trecută – este folosit frecvent în strategiile de publicitate. În contextul mondial din ultimii ani, oamenii au găsit evadarea în obiceiurile, moda şi muzica altor decade. Blocată într-o rutină, într-un spaţiu limitat şi dornică să deţină controlul măcar asupra propriei existenţe, timp de doi ani tendinţa majorităţii populaţiei a fost să adere la stilul de viaţă minimalist. Acum, tendinţele se opun minimalismului, s-a revenit „violent” la culori, piese unice şi design-uri complicate. De fapt, la tot ce înseamnă conturarea unui stil personal şi exprimarea prin modă şi interese.

În acelaşi timp, sunt reluate tendinţele secolului trecut, fie că e vorba de stilul retro, vestimentaţia începutului de secol XX sau influenţa modelelor din anii ’90. Totuşi, ce rol are fenomenul nostalgiei în modă, media şi cultura actuală? De ce consumatorii sunt atraşi de produsele vintage?

Fenomenul nostalgiei în modă, media şi cultura contemporană

În 2021, Shreya Karnik scrie articolul „How nostalgia changed fashion”. În text explică legătura între valoarea sentimentală a trecutului şi ciclicitatea modei.

Când tânjim după un trecut cufundat în propriul nostru sentiment de nostalgie, perpetuăm natura ciclică a nostalgiei în sine, privind înapoi la oameni care priveau și ei înapoi, toți tânjind după epoca de aur care trebuia să-i fi precedat. Romanţa noastră cu nostalgia a început în Grecia Antică, unde s-a decis că memoria este o condiție prealabilă a gândirii umane.

Grecii „credeau că universul a trecut prin etape repetate de transformare similare cu cele găsite în „roata timpului” a hinduismului și budismului”. Ideea memoriei în Grecia Antică a fost aparent una dintre componentele esenţiale ale mișcării romantice și ale discursului ulterior despre îmbrăcămintea reciclată. Ideea a progresat către constatarea că memoria este inevitabil legată de un sentiment de pierdere. De aici, ascensiunea nostalgiei și natura ciclică a modei.

Chiar dacă modernitatea ne propulsează mai departe în viitor, moda nu progresează niciodată în acelaşi ritm. Efemeritatea timpului şi modei înfurie și incită la gândire. Pe măsură ce designerii de modă folosesc trecutul ca muză, modelându-l pentru a se potrivi viitorului, proiectând adesea un sezon în avans, se poate spune că forțează trecutul și viitorul să converge, construind în cele din urmă un prezent bazat pe instinctul nostalgic.

Creşterea cererii hainelor vintage

Îmbrăcămintea vintage reverberează aceeași nostalgie imaginară pe care industria noastră de modă se străduiește să o creeze. În timp ce cumperi haine vintage, nu îți amintești ceva din propriul tău trecut, ci faci un pas în memoria colectivă. O astfel de memorie este mai ușor disponibilă în era digitală modernă, de unde înclinația noastră de a readuce tendințele din trecut. Fie că alegi să porți un pulover care i-a aparținut cândva mamei tale sau, ca fan vintage, să porți o geantă Chanel secondhand din anii 80, pășeşti în egală măsură într-un trecut care nu te-ar fi putut include, invocând același sentiment de nostalgie. Prin urmare, nu îţi aminteşti propriul trecut, ci un trecut imaginat, unul din care nu ai făcut parte niciodată, dar cu care te simţi familiarizat, datorită reproducerii constante a lui.

 „Există un sentiment de confort în reconectarea cu sentimente sau experiențe pe care consumatorii mileniali [subdiviziunea demografică a indivizilor născuţi între anii 1980 şi 2000] își amintesc cu drag”, a spus expertul în generație Alexis Abramson, PhD. „Când ne întoarcem în spate și tragem amintiri despre idolul nostru din adolescenţă, emisiunea TV sau articolele vestimentare, de obicei le asociem cu o experiență pozitivă și ne dorim mai mult la fel.”

„Milenialii”, a adăugat ea, „sunt și mai învestiţi în această capacitate de a reveni, datorită accesului prolific la aceste amintiri pe internet și prin intermediul rețelelor sociale. Au postări și videoclipuri care le amintesc de aceste experiențe și vor să retrăiască același sentiment pozitiv iar și iar.”

Sănătatea mentală şi fenomenul nostalgiei

Și pe măsură ce educația despre sănătatea mentală câștigă importanță, ar putea exista o semnificație mai profundă a motivului pentru care nostalgia atinge o coardă sensibilă în comerț. „Amintirea acestor vremuri trecute aduce o reacție emoțională puternică, cu beneficii pozitive măsurabile”, a spus Abramson. „Amintirile bazate pe emoții, cum ar fi cele legate de muzică sau îmbrăcăminte, au fost raportate a fi mai adânc înrădăcinate decât amintirile care nu sunt bazate pe emoții.”

Când readucem tendințele într-un mod care se potrivește modernității, premeditarea viitorului modei devine şi mai abstractă. Trecutul este reproiectat pentru a se potrivi unui prezent care ne anticipează nostalgia și chiar o invocă prin readucerea tendințelor. Am văzut cum această înclinație pentru nostalgie în cultura contemporană a fost acuzată că se îndepărtează atât de mult de istorie încât riscă să-și piardă orice sens. Unii ajung chiar la a spune că ne înlocuiește timpul nostru în istorie.

surse foto: unsplash.com, vice.com

Lorena Iordache

“O faţă care trudeşte atât de aproape de piatră s-a transformat ea însăşi în piatră! Îl văd pe acest om cum coboară cu pasul greoi, dar măsurat, către chinul său fără de sfârşit. Ceasul acesta, care este ca o respiraţie şi care revine tot atât de sigur ca nefericirea lui, este ceasul conştiinţei. În fiecare din aceste clipe când părăseşte înălţimile, coborând pas cu pas către viziunile zeilor, este superior destinului său. Este mai puternic decât stânca lui.”

“Îl las pe Sisif la poalele muntelui. Ne întoarcem întotdeauna la povara noastră. Dar Sisif ne învaţă stăruinţa superioară care îi neagă pe zei şi înalţă stâncile. Şi el socoteşte că totul e bine. Acest univers fără de stăpân nu-i pare nici steril, nici neînsemnat. Fiecare grăunte al acestui munte plin de întuneric alcătuieşte o lume. Lupta însăşi contra înălţimilor e de ajuns pentru a umple un suflet omenesc. Trebuie să ni-l închipuim pe Sisif fericit.”

― Albert Camus, “Mitul lui Sisif. Eseu despre absurd.”

Distribuie acest articol Oficial Media