Florian Colceag: Avem niște obiceiuri foarte vechi, nu vrem să ne înnoim, nu ne interesează, ne ferim de tot ce este nou
Profesorul Florian Colceag, matematician și specialist în educația copiilor supradotați, vorbește despre transformările prin care trece educația în era digitală, despre efectele tehnologiei asupra copiilor și despre nevoia unei schimbări profunde a sistemului de învățământ din România. Cunoscut pentru activitatea sa în domeniul educației de excelență și pentru implicarea în pregătirea copiilor cu aptitudini deosebite, Colceag susține că educația trebuie să depășească memorarea mecanică și să pună accent pe observație, creativitate, motivație și dezvoltarea inteligențelor înalte. (hkrdi.org)
Într-un interviu despre educația digitală, școala românească, dezvoltarea copiilor și impactul mediului în care aceștia cresc, Florian Colceag vorbește despre relația dintre tehnologie și umanizarea educației, despre importanța contactului cu natura și despre ceea ce consideră a fi principalele probleme ale sistemului educațional românesc.
Florian Colceag: „Noi proiectăm viitorul”
Rep: În ce măsură această nouă educație digitală, si nu doar școala de acasă, cât și toate canalele de media de pe internet, ating sufletul privitorului sau dacă îl ating?
Florian Colceag: Digitalizarea este ca alfabetizarea. Pe vremea lui Cervantes, când au început oamenii să citească cărți, Don Quijote care citea cărți, era un nebun. Acum noi am trecut în epoca digitală și fie că vrem sau nu, informațiile pe care le primim pe aceste canale devin imposibil de evitat, e prea mult. Noi avem un flux informațional uriaș, foarte puțini reușesc să facă față, pentru că nu este direcționat undeva, nu te învață nimic, sau din toate câte nimic. Dar se poate oferi digitalizare care merge în același timp cu umanizarea conținuturilor. Ai foarte multe oferte aici, poți să vezi în celula umană fără microscop, ai experiențe pe care le poți pune acolo, asta se cheamă umanizarea educației. Apoi, după umanizare urmează spiritualizarea educației. Tot ce înveți trimiți către creator, către educație, către bine, către pace, către înțelegere. Să fie limpede, noi proiectăm viitorul. În clipa de față el nu există, dacă noi proiectăm un viitor bun, va fi un viitor bun, dacă mergem pe frică și proiectăm un viitor dezastruos, el va fi dezastruos. Iar când văd mijloacele media că amenință cu pandemia, cu covidul, cu mulți morți. Fără să aducă nici argumente, nici altceva și blochează toate informațiile care vin, corecte, despre ce se întâmplă în alte părți, îți dai seama că de fapt este o manipulare absolut perversă la mijloc. Deci, armonizarea, conștientizarea educației, după care urmează celelalte 3 etape importante: creativitatea, motivația de a duce la bun sfârșit ce ai început și dezvoltarea inteligențelor înalte.
Rep: Mai exact ce însemană acest lucru, dezvoltarea inteligențelor înalte?
Florian Colceag: Spirit de observație. Eu văd că purtați mustață, că aveți un veston cu anumite culori, deci aveți o preferință de culori. Aveți o haină în dungi, sunt detalii relevante. Sugerați căldura inimii, intenția de a aduce un răsărit de soare în conștiința oamenilor, sunteți un om ploios, mai degrabă trist decât vesel. Am făcut o observație despre cum poate gândi cineva care este cu această formulă existențială despre realitate. Care sunt tendințele, care sunt amprentele informaționale, cum ne putem descurca, la un moment dat cu cineva care este om de apă, care este fluid, care ii place ploaia, care când era copil se juca în băltoace. Prin urmare, dezvoltarea spiritului de observație se poate face în școală. Niște experimente internaționale care au niște rezultate foarte clare, spun că, atunci când copiii învață unii de la alții, observându-și reacțiile reciproce, ei rețin 90% din informație, când tocesc, rețin 10%, asta este diferența. E un sistem educațional construit deficient. Dar, care are în spate o construcție anchilozată de pedagogi care au rămas în secolul 18, care nu cunosc studiile pedagogice actuale, care au niște tematici foarte vechi. Ca drept dovadă, ele nu sunt adaptate la realitate și școala, educația în România, este pe ultimul loc din Europa.
Avem niște obiceiuri foarte vechi, nu vrem să ne înnoim, nu ne interesează, ne ferim de tot ce este nou. Cei care vor nou, pleacă, avem o emigrare în generația tinerilor colosală, la fel ca și emigrația românilor. Suntem a doua țară din lume după Siria, care a fost în război, ca și oameni care au plecat. Dar nu facem niciun fel de concluzii pe tema asta, lăsăm să cadă toate inițiativele favorabile.
Vă dau un exemplu. Mergeți printr-un parc. Parcul respectiv conține insecte, uitați-vă la copiii mici care sunt speriați de insecte, le strivesc, deci n-au respect față de natură, se tem de orice, se tem de o furnică. Nu au fost scoși în natură, este o problemă de educație. Noi suntem a 4-a generație de oameni loviți rău pe lipsa de educație. La începutul carierei mele, era războiul celor două umbrele atomice, Rusia și SUA. Și la școală copiii învățau ce să facă dacă explodează o bombă atomică, cum trebuie să se așeze, de parcă atunci ar mai conta ceva. Ei au ajuns părinți, iar traumele educaționale din perioada respectivă, s-au amplificat la copii. Acum nu mai este bomba atomică, sunt crize și dezastre provocate cu rea intenție, într-un conflict armat nedeclarat și laș. De exemplu, chestia cu pandemia, să fie limpede, este un război. (minutul 28) Un război pentru resurse și oriunde s-ar duce, pe fundul mării, tot o să mai găsească pe unii care au fugit, pentru că nu au fost învățati să aibe curaj. Nu au fost învățați să înfrunte situațiile, să rezolve cu inteligență, au fost învățați să tocească.
Rep: Este foarte frumos și rar să aud această remarcă, dar la dumneavoastră, care aveți 70 de ani, ați prins alte vremuri de învățătură. Și în popor, la sate, copiii nu erau ținuți în case și vedeau toate acele mișcări și procese ale naturii, care ulterior le-a creat un soi de curaj. Dar când au ajuns la blocuri, în orașe, n-au mai avut șansa să se afle în mijlocul naturii, n-au mai văzut șerpi, șobolani, au trăit cu televizorul și calculatorul și au început să primească fotonic spaimele și fricile, care s-au perpetuat și astăzi vedem că temerile s-au înmulțit mai ceva ca virusul de care vorbim.
Florian Colceag: Am avut o întâlnire la un moment dat cu un academician, matematician, domnul Radu Miron din Iași, care mi-a spus că este fiu de tractorist și tatăl lui a vrut să-l facă tractorist, dar profesorul lui de gimnaziu a insistat să meargă la liceu și chiar l-a finanțat ca să continue. Foarte mulți dintre academicieni sunt copii de țărani, mintea ti-o formezi în clipa în care ești în natură, observi, identifici. Ce să observi la un ecran? Ținuți în casă, în loc să iasă în afară, ei își pierd curajul, își pierd demnitatea, își pierd curajul, ținuți cu masca pe față este și mai rău, își pierd identitatea. Traumele psihologice pe care le produce nebunia asta și măsurile luate care sunt absolut idioate. Einstein spunea că nu sunt decât două cantități infinite, universul însuși și prostia umană. Și de ce prostia să fie la vârf? Nu putem pune inteligența la vârf? Legile lui Brătianu: Excelența sprijină excelența și descurajează mediocritatea. Iar noi acum avem parte de măsuri nu doar mediocre, ci chiar idioate.
Rep: Observ un curaj pe care îl aveți să spuneți lucrurile pe care le vedeți din spatele scenei. Nu doar că mă ungeți pe inimă cu lucrurile pe care le spuneți dar nu știu cum să vă fiu util în direcția pe care ați trudit-o atâția ani din viața dumneavoastră ca să reușiți să puneți în aplicabilitate atât de multe lucruri eficient și pentru societate și pentru tineri.
Florian Colceag: Vedeți, eu fac modelare matematică și creez soluții. Soluțiile există, dar trebuie suflet și minte ca să ajungi la soluțiile fizice. Trebuie implicare. Noi ne-am cam obișnuit să stăm la mantinelă, să observăm, să criticăm, dar să nu facem nimic. Asta este tot din cauza educației primite, care ne-a învățat că românii sunt foști eroi, actuale oi, behaie și pasc. Le arunci 3 frimituri și se duc după sacul cu grăunțe. Asta e alegerea lor, a unora. Așteptăm și eroii, pentru că oile oricum vin după eroi. Sau după măgari, sau mânati de câini. Situația este critică.
Florian Colceag despre educația din România și dezvoltarea copiilor
Declarațiile profesorului Florian Colceag readuc în atenție o temă importantă pentru sistemul educațional românesc: felul în care școala se adaptează la schimbările tehnologice și la nevoile reale ale copiilor.
Colceag este cunoscut pentru activitatea sa de profesor de matematică și pentru implicarea în educația copiilor supradotați. În activitatea sa, a susținut în repetate rânduri necesitatea unei educații care să stimuleze creativitatea, gândirea critică și dezvoltarea potențialului individual. (hkrdi.org)
În interviul de față, profesorul pune accent pe educația digitală, umanizarea educației, spiritul de observație, creativitate, motivație și dezvoltarea inteligențelor înalte, considerând că acestea ar trebui să reprezinte componente importante ale educației moderne.
Citește și prima parte aici:
Sursa: Extras din interviul realizat de psihologul Alexandru Pleșea in anul 2021, România se află încă în pandemie.
Citește și:
- Florian Colceag, antrenorul de genii: Educația nu se face prin stimularea competiției. Cum dezvoltăm inteligența copiilor?
- Florian Colceag, antrenorul de genii. Politicienii se tem de copiii supradotați: ”Cum să vină ăia să ne ia locul?”
- Florian Colceag, antrenorul de genii: Când oamenii scapă de frică li se luminează mintea
- Florian Colceag: ”Oamenii au nevoie de crize pentru a se trezi. Acesta este marele moment istoric pe care il traieste omenirea.”
Abonează-te la știrile Oficial Media!
Primești cele mai noi știri direct pe email, zilnic.
”Oamenii ar vrea ca binele să li se întâmple, să li se ofere de-a gata, fără ca ei sa facă ceva pentru el. Ori așa ceva nu se poate! Nimic nu se face fără noi, fără participarea noastră. Starea de bine apare abia după ce am experimentat starea de rău. Abia după ce am văzut ce nu ne place, ce ne doare, ce ne face să suferim, abia atunci înțelegem că nu mai vrem și începem să ne căutam binele. Insă binele îl găsim doar în legatura noastră cu creatorul, cu Dumnezeu.” http://oficialmedia.com/de-ce-au-oamenii-nevoie-de-repere/
