Știri din Târgoviște, Dâmbovița, România.

Frica, iluzia și justificarea neputinței minții

Frica este caracteristica comportamentală a ființelor instinctuale, lipsite de echilibru mental, conștiință trează, credință in propria forța interioară intuitiva, iubire și discernământ conștient, captive în constrângerile minții, în atașamente și nevoi – dominate de negativitate, neliniște, ostilitate și frustrări.

Privit dintr-o altă perspectivă – frica este oglinda conflictelor noastre psihice și mentale, care ne reflectă carențele, nesăbuințele și dezechilibrul emoțional, precum și incapacitatea de a ne detașa de irealitatea iluziilor minții – reînvățând prin iubire și prețuire, să ne gestionăm în mod abil și conștient – percepțiile, gândurile, emoțiile, timpul, energia, alegerile, banii, valorile vocația, resursele și viața.

Prin lipsa conștiinței iubirii, a curajului și a puterii date de credință – frica devine iluzia și justificarea neputinței minții, prin care împiedică persoanele lipsite de iubire, demnitate, prețuire, recunoștință și măsură a valorii lor de caracter – să dobândească prin conștiință trează, capacitatea de a renunța la negativitate și prejudecăți – pentru a-și exprima liber de constrângeri, iubirea și esența vieții și a-și trăi astfel măreția și frumusețea, în fiecare plan, experiență, gând, alegere și consecință a ei.

A nu renunța la prejudecățile, preconcepțiile, negativitatea și convingerile limitative asimilate din mediu și prin educație, și a continua să le manifestăm în viața și deciziile noastre, fără a fi capabili să ne detașăm de ele sau să le contestăm veridicitatea și utilitatea – denotă fie incapacitatea noastră de a fi conștienți, ”vii” și prezenți în viața noastră, fie lipsa trezirii conștiinței și manifestarea ei prin capacitatea de a ne iubi, a ne prețui și a celebra viața aici si acum!

Pe măsură ce frica, insuficiențele, neîmplinirile, nesiguranța, atașamentele, frustrările, nevoile și negativitatea, ajung să ne copleșească sufletul, mintea și conștiința – comportamentul ne devine instinctual, ostil și violent, pierzând treptat contactul cu realitatea dar și cu valorile noastre de caracter, ca efect al lipsei prețuirii și rațiunii conștiente, manifestate prin spirit treaz și cuget liber.

Cât timp ne vom nega valorile, credința, încrederea de sine și iubirea, si vom continua să ne risipim energia, timpul și viața – vom da putere fricilor. Astfel, în locul curajului și a încrederii de sine, vom da curs în viața noastră, doar frustrărilor, scuzelor, învinuirilor, obiecțiilor, victimizării și justificării neputințelor, ne-prețuirii, neasumării și neimplicării noastre în evoluția, învățarea, asumarea, conștientizarea și desăvârșirea propriilor abilități, vocații și valori de caracter.

Pe măsura trezirii conștiinței sinelui nostru spiritual, a redobândirii iubirii și a valorilor noastre de caracter, și a eliberării de nevoia de a ne victimiza sau de a ne risipi inconștient energia, hrănindu-ne frustrările, negativitatea, nemulțumirile, ostilitatea și nevoile vanitoase ale ego-ului de a ne controla, limita și constrânge gândurile și acțiunile, sau de a-și scuza erorile – ne vom redobândi discernământul, curajul, iubirea pura neconditionata, valorile și încrederea de sine, pentru a acționa eficient și a ne împlini viața, în toate planurile ei.

Sursa: sk