Groapa de gunoi de la Aninoasa. Marin Antonescu, președinte ADI Salubritate: ”S-au lansat avioane prin județ. Este campanie electorală”

Astazi, la sediul ADI Salubritate, asociația care se ocupă alături de Consiliul Județean Dâmbovița de administrarea gropii de gunoi de la Aninoasa, a avut loc o conferință de presă susținută de președintele Marin Antonescu, fost prefect și vicepreședinte CJ, cu privire la afirmațiile din spațiul public legate de situația deșeurilor din Dâmbovița. 

Marin Antonescu a precizat încă de la început că nu va oferi răspunsuri politice, pentru că asociația nu se implică politic în niciun fel, nici servind, nici deservind interesul politic partizan pentru că au în componență primari de toate culorile.

Declarații pe larg din conferința de presă:

”Regula de aur a fost respectată pe toate existența Asociației, ceea ce explică faptul că încă mai suntem împreună.
Când era președinte domnul Țuțuianu, ne-a trimis într-un schimb de experiență cu alte asociații din țară, unde am constatat că nefuncționalitatea se explică prin dezbateri cu suport politic în interiorul asociației ce a dus la ineficiență totală.

Nu voi răspunde la întrebările politice, pentru că nu vreau să deranjez pe nimeni și aș fi fericit dacă interesul față de noi nu ar fi motivat politic, adică de faptul că este campanie electorală și toate taberele își desfășoară campaniile prin a lansa ”avioane” prin județ cu privire la activitatea noastră.

Asociația este un subiect juridic de drept privat, nu este de drept public. Este un ONG care are ca bază existențială cerințe cu privire la organismele non guvernamentale. Juridic pot fi puse anumite întrebări, dar deocamdată, asta e legea în România. Un singur element ține de dreptul administrativ și anume stă în instanță ca un subiect de drept public, adică în contencios, nu în instanța de drept comun. Își guvernează activitatea ca orice ONG pe voința membrilor fondatori. În județul Dâmbovița, membrii fondatori sunt toate unitățile administrativ teritoriale.

Ce suntem noi?

Noi suntem lucrătorii pe plantație, adică salariații asociației. Există opinia că noi am fi asociația, dar noi suntem doar salariați, nici măcar funcționari publici, pe bază de contract la asociație.

Ce face aparatul tehnic al asociației?

Adică salariații. Monitorizează contractele de delegare pe care Asociația le-a dat operatorilor, respectiv Supercom și EuroGas printr-o achiziție publică, în urmă cu 10 ani, de executare a obligațiilor contractule de către aceștia. Asociația are ca un punct forte în activitatea, pregătirea Adunării Generale a Asociațiilor, care este organul nostru decizional, prezentarea și pregătirea ordinii de zi. Membrii asociați votează în funcție de voința proprie, de capacitatea de înțelegere, de interesul propriu.

Sigur că ne deranjează punctele politice partizane

Dar suferim în tăcere pentru că nu putem răspunde și este bine așa, pentru că partidele vin și trec, campaniile vin și trec, iar aparatul tehnic al asociației, pregătește în continuare, existențial vorbind, executarea serviciului în condițiile pe care legea le impune.

Ce am făcut în ultimul an?

În 2018-2019, au fost ani dificili, cu un volum de muncă foarte mare, pentru că ne-a revenit obligația pregătirii întregii documentații pentru proiectul POIM (Program Operațional Infrastructură Mare) care urmează să fie semnat. Mai exact, proiectul prin care ne redotăm cu instalații și tehnologiile necesare printr-un proiect european pe care îl va derula Consiliul Județean. Procedura de achiziție a parcurs-o, urmează pe 14 februarie să semneze contractul și avem în vedere să dotăm Asociația cu o Stație de tratare mecano- biologică, o investiție foarte mare; o stație de digestare, cu platforme de selectare și cu un parc ecologic pentru colectarea și prelucrarea altor materiale decât deșeurile menajere, adică deșeuri voluminoase, cauciucuri și alte deșeuri care justifică o asemenea investiție. Avem bunăvoința comunei Șotânga care ne pune la dispoziție un teren minier abandonat (închis de la exploatare).

Legat de acest program, am desfășurat o activitate susținută de găsire a celei mai bune opțiuni ca teren pe care ar trebui să fie instalate toate aceste utilaje, având în vedere că la Titu procesul este în curs cu Primăria, legat de proprietatea (groapa de gunoi) pe care Consiliul Județean o are acolo. Legea spune că, atunci când proiectele se referă la interese de nivel județean, proprietar al bunului este Consiliul Județean.

Pe 3 februarie 2020 am primit un document de la Ministerul Fondurilor Europene, a avut loc o întâlnire și la CJ, unde am discutat despre această inițiativă care ne solicită elemente cu privire le stadiul de întocmire al planului județean de gestiune a deșeurilor și legat de POIM. Mai exact, ni se  solicită urgent să transmitem ce opțiuni avem cu privire la terenul aferent, pentru că Ministerul intenționează să studieze posibile amplasamente pentru realizarea instalației de tratare mecano-biologica cu uscare, care are nevoie de o suprafață de 8 hectare.

Ne-am deplasat în zona de sud a județului -Lungulețu, Odobești, Răcari, Potlogi, Conțești. Am identificat la Conțești și Răcari, terenuri. Dar foarte interesant mi s-a părut că terenurile din zona Bălteni, care sunt afectate de secetă, îndeplinesc următoarele condiții: au sursă de apă, stație de epurare proprie, și emisar pentru stație de epurare, canal de irigații care merge în pârâul Ilfovăț și drumul care ajută la deplasarea rapidă și cu costuri puține, atât spre nord cât și spre sudul județului. În județul Dâmbovița nu trebuie să fie stații de transfer, pentru că distanțele dintre punctele relevante pentru derularea proiectului sunt sub 60 km și avem avantajul că nu trebuie să facem stații de transfer.

Uniunea Europeană nu finanțează nicio groapă de gunoi sau instalații care pot crea probleme olfactive sau de altă natură. 

Întrebări și răspunsuri

Marin Antonescu: Există această practică, că suntem în aceeași țară, de a aduce deșeurile de gunoi dintr-o parte, în altă parte. Cu simpla și omeneasca condiție, legală de altfel, să-i ceri acordul proprietarului și operatorul care face acțiunea asta să fie autorizat. Eu vă prezint documentele cu privire la această…”

Există documente scrise că proprietarul și-a dat acordul?
Nu. Proprietarul nici n-a fost întrebat.

Numărul de gospodării în Dâmbovița astăzi este de 187.166, plătitoare de taxă la Electrica. Care generează, dacă ar genera, deșeuri conform Planului Național de Gestiune 270 de kilograme per cetățean pe an.

Și dâmbovițenii generează mai multe deșeuri decât este normal?

Da, 40.000 de tone în plus. Dar atenție, în acesta este introdus deșeul comercial, adică ce se colectează de la societățile comerciale. Care sunt societățile comerciale? În Dâmbovița operează cu agenții economici, care nu fac obiect al contractului nostru, IGO Găești, PRESCOM Târgoviște, care operează fără autorizație că așa au zis Instanța și ANRSC-ul, Societatea de Salubrizare Municipală, Eco Sal Târgoviște, Supercom-ul, care are propriile contracte cu agenții economici.

Colectarea selectivă nu aduce creșteri de costuri.

Există un mecanism care guvernează tot ce am discutat noi astăzi, care induce aer în plămânii asociațiilor și al generatorilor de deșeuri și o numim „Organism de implementarea răspunderii – extensia producătorilor” (OIR), care finanțează colectarea selectivă.

Marii producători de deșeuri, dar și micii, de altfel, pun ambalaj pe piață. Și prețul de vânzare are un x%. Toată lumea care vinde un produs ambalat într-un ambalaj valorificabil plătește o sumă la fondul de mediu, adică Administrația Fondului pentru Mediu. Fondul de mediu colectează sute de milioane sau miliarde de euro, pe care trebuie să-i întoarcă în sistemul de colectare selectivă. Cum îi întoarce? Prin aceste OIR-uri, care sunt niște societăți comerciale autorizate de stat, care primesc banii de la fondul de mediu și care încheie contracte cu administrațiile locale sau cu ADI-urile, pentru a urmări procesul de valorificare. De exemplu, noi astăzi avem cinci asemenea contracte. Conform acestora, fiecare kilogram în deșeuri de ambalaj care este valorificat produce o sumă de bani. Suma de bani respectivă, să spunem că este 1 leu. Acest leu, pentru a sorta produce o cheltuială, să zicem 0.50 de bani. Această cheltuială de sortare o acoperă acest mecanism. Cum o acoperă? Noi am stabilit prețul la care se rambursează, se subvenționează, de către sistemul acesta mondial, kilogramul în Dâmbovița este cel mai mare din România, adică noi luăm 1.200 de lei pe tona de ambalaj valorificată, când în județele vecine n-au trecut de 900 de lei. Acest leu însumat de la toate se întoarce de la OIR-uri pe baza documentației extrem de complicate la operatori în felul următor: se acoperă operatorului de depozit acei 0.50 de bani și operatorului de colectare cheltuiala de colectare și transport a deșeurilor de ambalaje și atât, nu fracții umede. Și din cazul fracției uscate scad deșeurile de ambalaje.

Sigur că acest calcul pe care OIR-ul dă banii are în vedere următorul lucru, și dau răspunsul unei probleme interpretate absolut greșit în Târgoviște. Calculul are în vedere niște fișe de calcul pe care le fac operatorii.

Dacă astăzi Supercom-ul transportă la 201 lei pe tonă fracție umedă, acceptăm că fracția uscată o să-l coste 400, 500, 800 de lei, dar în niciun caz acei 1200 de lei pe care îi primim noi.

Plățile în contract până când operatorii se vor înțelege se fac conform structurii plăților în contract. Adică, 74% din costuri pentru colectare și transporturi, și 26% Eurogasul. Aceasta e proporția plăților la care împart eu 1200 de lei pe tonă. Nu vă convine, mergeți în instanță.
Atenție! Cantitatea de deșeuri de ambalaje care se valorifică produce, pe de o parte 1200, bani care se duc în sistem, plus 40 de lei pe tonă pentru publicitate.

Loading…

Oana Grigore

”Oamenii ar vrea ca binele să li se întâmple, să li se ofere de-a gata, fără ca ei sa facă ceva pentru el. Ori așa ceva nu se poate! Nimic nu se face fără noi, fără participarea noastră. Starea de bine apare abia după ce am experimentat starea de rău. Abia după ce am văzut ce nu ne place, ce ne doare, ce ne face să suferim, abia atunci înțelegem că nu mai vrem și începem să ne căutam binele. Insă binele îl găsim doar în legatura noastră cu creatorul, cu Dumnezeu.” http://oficialmedia.com/de-ce-au-oamenii-nevoie-de-repere/

Distribuie acest articol Oficial Media