Știri din Târgoviște, Dâmbovița, România.

În ie, cu mândrie la CETATEA MEDIEVALĂ MĂLĂIEȘTI din județul HUNEDOARA

Iubitorii tradițiilor românești sunt așteptați sâmbătă, 24 iunie începând cu orele 15.00 la Cetatea Medievală Mălăiești din Sălașu de Sus, pentru a petrece românește.

Ansambluri folclorice din județul Hunedoara, tradiții, interpreți precum Pera Bulz sau Bogdan Toma și muzică de calitate, produsele tradiționale și hand made, dar și voia bună, toate vor anima Cetatea Medievală Mălăiești –Sălașu de Sus.

Ziua Iei este un bun prilej pentru a readuce în prim-plan cămașa tradiţională românească. Este o cămașă tradițională românească de sărbătoare, confecționată din pânză albă, bumbac, in sau borangic și împodobită cu mărgele și broderii la mâneci și la gât. Croiala este relativ simplă: un dreptunghi de pânză, tăiat rotund în jurul gâtului și întărit cu șnur răsucit.

Mânecile sunt, de cele mai multe ori, încrețite atât la umeri, cât și la încheieturile mâinilor. Este un tip de cămașă scurtă până la talie, spre deosebire de cămașa anterioară, mai veche, ce îmbrăca întregul corp și se purta dedesubtul hainelor pentru a apăra corpul de ”vrăji și pericole”. Tehnica decorării iei s-a transmis de la mamă la fiică, fapt care a conservat tradiția și gustul, de la o generație la alta.

Ele diferă, în funcție de zona folclorică

În Hunedoara şi zona Banatului, ornamentul care domină cămaşa este tabla. Acesta se plasează pe toată mâneca, de sus până jos. Acest tip de ie nu are altiţă. Ornamentul este geometric. În Transilvania, Sibiu, Orăştie, Valea Jiului, Făgăraş, se croiesc ii în patru foi, încreţite la gât. Ornamentul este în formă de şire şi este dispus transversal. Motivele sunt florale, stilizate.

Regina Elisabeta a fost cea care a adoptat la Curtea Regală moda portului tradițional românesc. Până atunci, doamnele din înalta aristocrație românească se îmbrăcau cu rochii și haine numai din străinătate și considerau că straiele tradiționale se poartă doar de către țărani.

În schimb, Regina, care a primit cadou la venirea în țară un costum popular, s-a îndrăgostit de hainele tradiționale ale românilor și, prin puterea exemplului, le-a readus în atenția lumii întregi.

Același lucru avea să-l facă Regina Maria. Preocupată de modă și atentă la noile tendințe, Maria se îngrijea mereu de garderoba sa. Clientă fidelă a marilor case de modă europene, Maria purta cu mândrie și costume populare românești și la întălniri oficiale, unde a fost prezență și a promovat țara. La fiecare vizită pe care o efectua alături de suita sa, la nedei sau bâlciuri, la biserică, Regina purta costumele populare specifice fiecărei zone.

Trebuie să le păstrăm și noi cu mândrie, deoarece aceste haine naţionale, pe care românii le foloseau la sărbători sau la munca câmpului, sunt chitesenţa neamului românesc și sunt unice în lume.