Independența procurorilor reprezintă unul dintre factorii esențiali în realizarea unei justiții eficiente

Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Corabia, Sorin Lia, a fost ales prin vot joi, 28 aprilie, candidat la funcția de membru al  Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), pentru a reprezenta parchetele de pe lângă judecătorii.

Alegerea membrilor în viitorul CSM este programată pentru 22 iunie, Consiliul fiind alcătuit din cinci membri, după cum urmează: unul de la parchetele pe le lângă judecătorii, doi de la parchetele de pe lângă tribunale și câte unul de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel, respectiv Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Acesta este procuror din anul 2011, absolvent al Academiei de Poliție București, promoția 2004.

În proiectul său de candidat la funcția de membru în cadrul CSM, acesta scrie:

”Din anul 2011 până în anul 2018 am lucrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina, iar din anul 2018 am ocupat funcția de prim procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Corabia, în prezent fiind prim procuror delegat la aceeași unitate de Parchet.

În ultimii ani am asistat cu toții la un asalt continuu împotriva justiției, campanii mass media împotriva judecătorilor și procurorilor cu scopul de a denatura activitatea desfășurată în special în dosarele penale și a se putea influența astfel soluționarea acestor dosare. Am asistat și asistăm și în prezent la duelul interpretărilor legislative conforme sau neconforme dreptului comunitar ori constituției și am trăit momente, care, la un moment dat, ni s-ar fi părut inimaginabile.

Ce am făcut în ultimii 4 ani în fața acestor provocări? În linii mari:

-În anul 2018, am înființat o asociație a procurorilor, Inițiativa pentru Justiție, care a reunit membri procurori și membri de onoare judecători. Asociația am înființat-o în contextul protestelor față de modificările legilor justiției, modificări careerau criticate la acea vreme de o enormă majoritate a colegilor procurori și judecători. Asociația a conferit un cadru legal pentru a putea lua poziție și a putea susține punctul nostru de vedere față de problemele care amenințau însăși ideea de stat de drept;

– Am participat la protestele magistraților români la Bruxelles, unde colegi belgieni și germani au susținut cauza noastră;

-Am participat la întâlniri de lucru cu reprezentanții Comisiei Europene ori ambasadelor susținând respectarea statului de drept și independența justiției;

– Am oferit întreg suportul în întâlniri de lucru la Ministerul Justiției și Comisiile Parlamentare pentru conturarea unei legislații care să asigure independența justiției.

CE ÎMI PROPUN SĂ FAC:

  1. Apărarea independenței procurorilor și a statului acestora de magistrați

Independența procurorilor reprezintă unul dintre factorii esențiali în realizarea unei justiții eficiente, iar pentru punerea în operă a acestui obiectiv consider că trebuie acționat în următoarele direcții:

– înlăturarea modificărilor nocive asupra legilor justiției începând cu anul 2018 și adoptarea unor modificări în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția, GRECO, a Raportului MCV, ale Parlamentului European și Comisiei Europene și printre acestea aș enumera înlăturarea actualelor proceduri de numire și revocare a procurorilor în funcțiile înalte din Ministerul Public și creșterea rolului Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul acestui mecanism;

– reformarea Inspecției Judiciare în sensul înființării unor organisme separate pentru procurori și pentru judecători având în vedere considerentele ce au stat la baza deciziei CJUE prin care s-a constatat ca fiind neconformă dreptului comunitar numirea de către executiv a actualului șef al Inspecției Judiciare. Modificarea procedurilor de selecție a inspectorilor judiciari din cadrul noului organism, majorarea vechimii în profesie, necesară pentru ocuparea funcției de inspector judiciar și limitarea numărului de mandate la unul singur. Totodată este necesară înlăturarea paralelismului privind sistemul de control al activității parchetelor în sensul restrângerii atribuțiilor viitoarei Inspecții Judiciare strict la cercetarea disciplinară a magistraților cu privire la comiterea de abateri disciplinare, fără a mai efectua verificările cu caracter general prev. de art. 74 alin. 1 lit. b)-d) și h) din Legea 317/2004, acestea urmând a fi incluse în controlul exercitat pe cale ierarhică de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și unitățile subordonate;

– abrogarea dispozițiilor legale privind calitatea de titular al acțiunii disciplinare a Ministrului Justiției;

– asigurarea unei remunerații adecvate în conformitate cu locul și rolul procurorului în realizarea actului de justiție. Reintroducerea unui sistem de compensare pecuniară aferent volumului suplimentar de muncă și reintroducerea plății orelor suplimentare; introducerea în legislație a posibilității compensării chiriei cu rata pentru achiziționarea unei locuințe;

– preluarea poliției judiciare de către Ministerul Public, în primă etapă prin detașarea ofițerilor și subofițerilor de poliție, iar apoi prin integrarea în schema de personal a Ministerului Public a ofițerilor și subofițerilor detașați;

– asigurarea unui volum optim de muncă la parchetele de pe lângă judecătorii.

Recentele pensionări în rândul procurorilor dublate de lipsa unor examene de primire în profesie au condus la o depopulare a parchetelor în paralel cu o creștere exagerată a numărului de dosare penale ce revin spre soluționare fiecărui procuror.

Acest aspect constituie o vulnerabilitate cu grave implicații în realizarea actului de justiție. Pentru remedierea acestei situații consider ca fiind absolut necesară organizarea de examene în perioada ce va urma pentru primirea în profesie concomitent cu mărirea schemelor de personal (grefieri și procurori) la parchetele la care acest lucru se impune.

  1. Cariera procurorilor

– lărgirea bazei de selecție în sensul identificării și altor profesii juridice care să aibă vocația să susțină examenul de admitere în profesie, iar în acest sens consider că este oportună introducerea în legislație a categoriei agenților de poliție judiciară cu studii superioare care să poată participa în condițiile art. 33 din Legea 303/2004 la examenul de admitere în profesie;

– recunoașterea vechimii în profesie a perioadei în care procurorii au avut calitatea de grefier ori polițist, actuala reglementare reprezentând o veritabilă discriminare la adresa celor două categorii;

– revenirea la examenul de promovare într-o singură etapă, acea reglementare dovedindu-și de-a lungul timpului utilitate și asigurând pe deplin standarde de profesionalism;

– recunoașterea vechimii în funcție și luarea în calcul la susținerea examenului de promovare în funcții de execuție a perioadei în care procurorul a îndeplinit funcția de auditor de justiție;

– reducerea actualelor perioade de vechime necesare promovării în funcții de execuție;

– abrogarea normei legislative care mărește perioada studiilor la Institutul Național al Magistraturii la 4 ani și revenirea la vechea reglementare de 2 ani;

– modificarea procedurii de admitere în profesie prin scăderea ponderii ori chiar eliminarea probei interviului, probă care are un vădit caracter subiectiv;

– modificarea dispozițiilor privind examenul de absolvire al INM în sensul ca acest examen să constituie totodată și examen de capacitate;

– reorganizarea Institutului Național al Magistraturii și al corpului formatorilor în sensul introducerii unei condiții minime în profesie și a unei condiții privind experiența profesională relevantă necesară ocupării un post de formator.

  1. Întărirea rolului Consiliului Superior al Magistraturii

– înlăturarea implicării executivului în procedura numirii procurorului general și a tuturor funcțiilor din parchet supuse acestei proceduri;

– modificări legislative care să prevadă acordarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a unui aviz conform (nu doar consultative) în materia dispozițiilor legale privind autoritatea judecătorească, organizarea și funcționarea justiției în general (inclusiv cu privire la dispozițiile de procedură civilă și penală, precum și cu privire la orice dispoziție de drept penal substanțial), statutul magistraților, organizarea și funcționarea poliției judiciare, orice alt domeniu de reglementare care interesează sistemul de justiție;

– modificarea procedurii și condițiilor de alegere a procurorilor și judecătorilor în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii astfel încât membrii aleși, procurori și judecători, să nu mai fie diferențiați în funcție de instanțe și parchete de grade de jurisdicție diferite. În acest sens apreciez că este necesar să se instituie o singură circumscripție națională pentru judecători și o singură circumscripție națională pentru procurori astfel încât procesul electoral să nu sufere influențe prin intermediul șefilor de instanțe sau parchete;

– acordarea Consiliului Superior al Magistraturii a atribuției de sesizare a Curții Constituționale a României, inclusive cu privire la controlul apriori al legilor, ordonanțelor sau ordonanțelor de urgență ale Guvernului.

  1. Creșterea capacității administrative a sistemului judiciar

– asigurarea de spații adecvate pentru desfășurarea activității prin realizarea unei finanțări îndestulătoare pentru construirea ori renovarea sediilor;

– preluarea la bugetul instanțelor și parchetelor a veniturilor obținute din taxe și amenzi judiciare;

– accesarea de fonduri europene pentru dotarea și utilarea sediilor parchetelor;

Ca o concluzie

Toate aceste obiective sunt idei de început, direcții de urmat cu titlul de principiu, de la care nu ar trebui să existe abateri. Pe parcursul unui eventual mandat, voi continua consultările și voi fi atent la toate semnalele care vin de la sistemul judiciar, astfel încât să putem interveni prompt și adecvat.

 

Distribuie acest articol Oficial Media
Share