Meditatia, remediu eficient impotriva nefericirii

Mai mult decat atat, aceiasi cercetatori, Matthew A. Killingsworth and Daniel T. Gilbert, afirma intr-un studiu publicat in prestigioasa revista Science ca aceasta lipsa de concentrare pe activitatile pe care le intreprindem reprezinta si una dintre sursele principale ale starii de nefericire pe care multi dintre noi o simtim adeseori:

Cercetatorii de la Harvard afirma chiar ca procentul de timp in care mintea noastra nu este concentrata pe activitatea specifica pe care o desfasuram la momentul respectiv reprezinta o modalitate exacta de predictie a nivelului de fericire al oamenilor: „… durata de timp in care mintea paraseste prezentul si rataceste este modalitatea mai exacta de predictie a gradului de fericire decat activitatile pe care le derulam”

Acesti cercetatori se alatura unui numar din ce in ce mai mare de savanti din diferitele discipline grupate un jurul conceptului de neuro-stiinte, care ofera ca si solutie pentru aceasta lipsa cronica de atentie cu care ne confruntam un remediu ieftin, sigur si cu multiple efecte secundare pozitive: MEDITATIA.

Majoritatea dintre noi nu realizam ca mintea noastra gandeste in permanenta si ne indeparteaza de realitatea prezenta. Ceea ce numim practica meditatiei este, de fapt, efortul de a dezvolta in mod constient capacitatea noastra de a fi in momentul prezent atat la nivel fizic, cat si mental. Exista multa tipuri de meditatie, una dintre cele mai accesibile si mai usor de experimentat fiind asa-numita meditatie cu concentrarea pe respiratie, cunoscuta si sub numele de mindfulness meditation sau samatha.

Meditatia cu focus pe respiratie consta in antrenarea mintii, in special a atentiei si a vointei, astfel incat sa putem pleca de la nivelul superficial al constiintei catre nivelurile cele mai profunde. Putem spune ca meditatia este pentru minte ceea ce fitness-ul  este pentru corp: un mod de a ne mentine in forma, astfel incat sa ne apropiem de idealul exprimat de dictonul latinesc Mens sana in corpore sano.

O idee gresita care este destul de raspandita este aceea ca meditatia presupune trecerea la o alta religie sau cale spirituala decat cea pe o persoana o are la un moment dat. Aceasta intelegere gresita isi are originea in faptul ca cele mai eficiente tehnici meditative, care si-au dovedit eficacitatea de peste 2500 ani, isi au originea in Asia, fiind de cele mai multe ori predate de maestrii spirituali budisti sau de exponenti ale marilor scoli de yoga.

A spune insa ca pentru a invata si practica meditatia trebuie sa te „convertesti” e ca si cum ai spune ca pentru a studia artele martiale extrem-orientale trebuie sa treci la alta religie. Comparatia nu este deloc intamplatoare, pentru faptul ca, la fel ca si tehnicile meditative, majoritatea artelor martiale atat de populare azi in Occident isi au originea si au fost popularizate de calugari-luptatori, faimoasa manastire Shaolin din China fiind unul dintre „leaganele” budismului Zen.

Meditatia ce foloseste ca obiect de concentrare respiratia este azi recomandata de nenumarati medici si psihologi, datorita efectelor benefice dovedite pe care le are prin reducerea stresului si prin dezvoltarea capacitatii de control a durerii (fie ea fizica sau emotionala)

Meditatia este asadar o tehnica ce poate fi incorporata in viata de zi cu zi, indiferent de profesie, etnie, rasa sau cale spirituala aleasa. Ea este un proces activ prin care ne putem aduce un plus de calm si echilibru in vietile noastre, reprezinta  un timp oferit noua insine in care invatam sa traim din ce in ce mai mult in prezent.

Capacitatea de concentrare este crucială pentru aproape toate aspectele vieţii – de procesul de învăţare, pana la obligatiile pe care le avem de indeplinit in fiecare zi sau deciziile pe care e nevoie sa le luam.

Clifford Saron de la Universitatea din California, SUA, este cel care a initiat si coordonează proiectul Shamatha, una dintre cele mai ample cercetări ştiinţifice asupra meditaţiei. Cercetătorul spune că nu ai neapărat nevoie de un mentor spiritual pentru a profita de efectele meditaţiei

Unul dintre studiile realizate în acest proiect, coordonat de ­Katherine MacLean, de la Facultatea de Medicină a Universităţii „John Hopkins” din Baltimore, a măsurat cum influenteaza meditatia capacitatea de atenţie. La acest studiu au participat 60 de voluntari, meditatori cu experienţă.

Fiecare dintre ei trebuia să privească ecranul unui computer pe care apăreau succesiv linii verticale şi să apese pe mouse de fiecare dată când una dintre linii era mai scurtă decât celelalte.

In mod normal este foarte greu sa acorzi atentie unui astfel de activitati pentru o perioada lunga de timp.

În cele trei luni ale experimentului, voluntarii au demonstrat ca se pot concentra pe perioade mult mai lungi de timp si au dat mult mai multe raspunsuri corecte, in comparatie cu persoane care nu practica meditatia.

Un alt studiu realizat în cadrul experimentului Shamatha a concluzionat că meditaţia are un rol important asupra vietii emotionale, pentru că participanţii la cercetare au devenit mai puţin anxioşi, conştienţi de propriile trăiri şi capabili să le controleze.

Coordonatorul studiului, Baljinder ­Sahdra, de la Universitatea din California, explică rezultatele: meditaţia îi învaţă pe oameni „să-şi reprime reacţiile impulsive faţă de o serie de stimuli interiori, unii chiar de natură emoţională”.

Teoria potrivit căreia cei care practică meditaţia sunt mai puţin impulsivi este întărită şi de rezultatele obţinute cu ajutorul aparatelor de rezonanţă magnetică funcţională (fMRI). O echipă coordonată de Julie ­Brefczynski-Lewis, de la West Virginia University, a comparat imaginile creierelor persoanelor care meditau şi a constatat că amigdala  – zonă cerebrală care joacă un rol crucial în procesarea emoţiilor – era mult mai puţin activă la experţi decât la începători.