Știri din Târgoviște, Dâmbovița, România.

Memorandum pentru FINALIZAREA lucrărilor la barajul de la MIHĂILENI- HUNEDOARA

Prefectul județului Hunedoara, Călin Petru Marian, președinte al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență (C.J.S.U), a convocat o ședință extraordinară a comitetului, iar discuțiile au fost referitoare la analiza situației socială și economică precum și a riscurilor determinate de oprirea lucrărilor la barajul de la Mihăileni, din nordul județului.

Pentru a oferi date actualizate despre stadiul lucrărilor, dar și despre efectele unei decizii judecătorești care sistează toate lucrările de la investiția hidrotehnică, a fost invitat reprezentantul beneficiarului, Administrația Bazinală de Apă „Crișuri”, care i-a informat pe membrii C.J.S.U. despre riscurile nefinalizării și nepunerii în funcțiune a barajului. Totodată, pentru a prezenta C.J.S.U. importanța finalizării barajului pentru fiecare comunitate în parte, au participat la întâlnire primarii din Buceș, Crișcior, Brad, Vața de Jos, Baia de Criș, Blăjeni și reprezentanți ai autorităților locale din Bucureșci și Ribița.

În urma discuțiilor, prefectul Călin Petru Marian i-a informat pe cei prezenți la ședință că, împreună cu Consiliul Județean Hunedoara, s-a stabilit ca Secretariatul Tehnic al comitetului să pregătească un „Memorandum” privind problemele apărute la Mihăileni, document care va fi transmis, după aprobarea membrilor C.J.S.U, către autoritățile și instituțiile publice centrale, care ar putea debloca situația generată de oprirea lucrărilor pentru finalizarea barajului.

Barajul Mihăileni din Hunedoara, construit în trei decenii și jumătate, a fost inaugurat cu fast în primăvara acestui an, însă recent, procesul verbal de recepție a lucrărilor a fost revocat. În luna martie la eveniment a participat însuși ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Tanczos Barna care i-a îndemnat pe primarii localităților aflate de-a lungul albiei râului Crișul Alb să facă tot posibilul ca împreună cu locuitorii din întreaga zonă să păstreze curate apele, în special, și mediul înconjurător, în general, mai ales că acum, amenajările hidrotehnice din aval și din amonte ale râului sunt pe cale de a fi finalizate.

Lucrările la barajul Mihăileni de pe râul Crișul Alb au fost finalizate în luna martie 2022, la 36 de ani de la începerea construcției, însă, recent, procesul verbal de recepție parțială a investiției a fost revocat de Apele Române – Administraţia Bazinală de Apă Crişuri. Între timp, organizația neguvernamentală Declic a chemat în instanță Apele Române și a obținut, la Tribunalul Cluj, atât suspendarea continuării lucrărilor la Acumularea Mihăileni, cât şi suspendarea efectelor hotărârii de Guvern prin care, în luna mai 2022, a fost aprobată exproprierea unor suprafeţe de teren a localnicilor pentru a se putea derula amenajare alacului de acumulare. Unul dintre motivele invocate de reprezentanții ONG-ului a fost faptul că autorizația de construcție necesară derulării proiectului datează din 1987, nefiind valabilă pentru lucrările efectuate în ultimii ani. Statul român a alocat până în prezent peste 148,51 milioane de lei, pentru realizarea investiţiei, a cărei valoare totală a fost estimată la aproape 168 de milioane de lei, informau reprezentanții Apelor Române.

Execuția acumulării de la Mihăileni a început în 1987 și va îndeplini funcţiuni complexe de gospodărire a apelor din zona Brad:

• apărarea împotriva inundaţiilor, industriei şi amenajărilor agricole din lunca Crişul Alb pe sectorul Mihăileni – Vaţa prin atenuarea viiturilor a unui volum de atenuare 6,5 mil. mc.

• asigurarea necesarului de apă pentru alimentarea populaţiei şi industriilor,

• producerea de energie electrică 1,2 GW/an.

Barajul poate deja asigura, prin acumulare de apă, o protecție importantă față de posibilele inundații din zona Brad.

Până în anul 2023 urmează să fie finalizate și celelalte componente ale investiției:

• Devierea drumului naţional DN 74 Brad – Abrud pe o lungime de 4,54 km;

• Devierea a 5 km drum de exploatare pe malul stâng al lacului de acumulare, cu pod peste râul Crişul Alb la coada lacului;

• Strămutarea celor 5,5 km ai liniei de înaltă tensiune care traversează lacul de acumulare.

• Amenajarea traseelor torenţilor care se descarcă în lacul de acumulare în scopul reducerii colmatării acestuia cu aluviuni.

• Amenajarea cuvetei lacului de acumulare în vederea ecologizării acesteia.