Muzeul de Artă din Târgoviște inaugurează o nouă expoziție permanentă dedicată artei românești moderne

Muzeul de Artă din Târgoviște inaugurează o nouă expoziție permanentă dedicată artei românești moderne. Consiliul Județean Dâmbovița, prin Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, invită publicul să viziteze noua expoziție permanentă amenajată la etajul Muzeului de Artă din Târgoviște.

După o pauză de șase ani, în care o parte importantă a expoziției permanente a fost retrasă, revine în atenția vizitatorilor secțiunea dedicată artei românești moderne, reorganizată într-un concept expozițional care urmărește evoluția picturii românești din secolul al XIX-lea până în prima jumătate a secolului XX.

Cum este organizată noua expoziție permanentă

Expoziția este structurată în cele patru săli de la etajul muzeului, cu excepția Sălii de Consiliu, și prezintă cronologic principalele etape ale dezvoltării artei românești, în limita patrimoniului aflat în colecțiile instituției.

Vizitatorii vor descoperi:

• începuturile picturii de șevalet în România, reprezentate de pictorii „primitivi” și artiștii călători;
• perioada academică din secolul al XIX-lea;
• modernismul românesc din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX;
• artiștii legați de orașul Târgoviște și de județul Dâmbovița;
• evoluția artei moderne și a avangardei românești din prima jumătate a secolului XX.

Evoluția picturii românești, de la academism la modernism

Prima sală urmărește apariția picturii de șevalet în arta românească, pornind de la portretistica anonimă a pictorilor „primitivi”, continuând cu lucrările realizate de artiștii străini care au călătorit prin Țările Române, precum Josef August Schöefft, și ajungând la primele generații de pictori formați în școlile de arte din Iași și București.

Sunt evidențiate contribuțiile fondatorilor învățământului artistic românesc – Gheorghe Panaiteanu Bardasare, Gheorghe Năstăseanu, Theodor Aman și Gheorghe Tattarescu – alături de artiști formați sub îndrumarea acestora, precum Mihail Dan, Sava Henția și George Demetrescu Mirea.

Expoziția include și lucrări semnate de Ștefan Vasilescu, pictor academic stabilit la Târgoviște la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Nicolae Grigorescu și influența sa asupra artei românești

Modernitatea este ilustrată prin creația lui Nicolae Grigorescu, artist care a influențat profund pictura românească. Vizitatorii pot observa atât lucrări ale unor artiști rămași în sfera influenței sale, precum Arthur Verona, cât și opere ale unor creatori care și-au dezvoltat propriul limbaj artistic, între care se remarcă Gheorghe Petrașcu.

Artiști inspirați de Târgoviște și județul Dâmbovița

Cea de-a treia sală este dedicată artiștilor care și-au legat activitatea de Târgoviște și de meleagurile dâmbovițene.

Expoziția reunește lucrări inspirate de vechea capitală a Țării Românești și împrejurimile sale, semnate de

Mari maeștri ai artei românești în ultima sală a expoziției

Ultima sală prezintă principalele direcții artistice din perioada interbelică și din anii imediat următori celui de-Al Doilea Război Mondial.

Publicul poate admira lucrări realizate de Costin Petrescu, Sabin Popp, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Gheorghe Petrașcu, Constantin Isachie, Nicolae Dărăscu, Constantin Artachino, Dimitrie Gheiață, Kimon Loghi, Samuel Mutzner, Marius Bunescu și Marcel Iancu.

De asemenea, sunt expuse opere semnate de artiste reprezentative ale artei românești și membre fondatoare ale Asociației Femeilor Pictore și Sculptore: Cecila Cuțescu-Storck, Olga Greceanu, Lucia Demetriade Bălăcescu și Micaela Eleutheriade.

Vizitați noua expoziție permanentă a Muzeului de Artă din Târgoviște

Noua expoziție permanentă oferă publicului oportunitatea de a descoperi evoluția artei românești prin opere ale unor maeștri consacrați și ale discipolilor acestora, într-un traseu muzeal care valorifică patrimoniul artistic al Muzeului de Artă din Târgoviște și pune în lumină contribuția orașului la istoria artei românești.

Oana Grigore

”Oamenii ar vrea ca binele să li se întâmple, să li se ofere de-a gata, fără ca ei sa facă ceva pentru el. Ori așa ceva nu se poate! Nimic nu se face fără noi, fără participarea noastră. Starea de bine apare abia după ce am experimentat starea de rău. Abia după ce am văzut ce nu ne place, ce ne doare, ce ne face să suferim, abia atunci înțelegem că nu mai vrem și începem să ne căutam binele. Insă binele îl găsim doar în legatura noastră cu creatorul, cu Dumnezeu.” http://oficialmedia.com/de-ce-au-oamenii-nevoie-de-repere/