Neamul românesc este o comunitate de sânge, tradiţii, spaţiu şi destin

Niciunde nu regăsim de exemplu, urma dacilor precum în aceste tradiții românești, de a prepara laptele și produsele tradiționale, decât acolo sus, în vîrf de munte, în care, putem citi încă, demnitatea şi vigoarea neamului nostru.

Iar tradiţiile populare sunt ADN-ul unui popor sănătos spiritual, sunt chiar mai mult decât o seamă de virtuţi, este calea prin care să ne redescoperim demnitatea, prin care, să ne afirmăm valoarea şi prin care, să stăm cu capul sus.

Un neam ca al nostru, care deţine o asemenea comoară, nu are voie să fie umil şi aplecat, indiferent de cum ne-ar dori unii, sau alţii.

Nedeia din Poiana Muierii a început  și anul acesta cu slujba religioasă ținută sus, la troiță, de un sobor de preoți, pe locul în care, în anul 1947, ciobanii, s-au bătut între ei , pentru o femeie. Au rezultat doi morți, bătăușii au înfundat pușcăria pentru ea… femeia, tot ea…

Numele de „Poiana Muierii” are și el trimiteri legendare, amintind când de o frumoasă „strigoaică” a locului, găsită moartă, când de locul în care, femeile s-au strâns ca niște amazoane pentru a-și elibera bărbații luați la oaste de către turcii invadatori pe la Câmpul lui Neag, dar mai precis, ar fi să dăm crezare acelui obicei legat de nedeia respectivă prin care, locuitorii din varii ținuturi mărginașe, își găseau aici jumătatea, așa cum se întâmpla și la nedeia care are loc pe Muntele Găina, „Poiana Muierii” fiind așadar un loc de întemeiere al căsătoriilor, locuitorii stabilind astfel legături între ținuturi montane, mai apropiate sau mai îndepărtate .

Iată și cam ce rol de liant etnic aveau nedeile organizate pe platouri muntoase, adunând locuitori dintr-o parte și alta a lanțului carpatic, sărbătorile pastorale devenind locuri de socializare și schimburi ale căror obârșie, se pierd mult, în negura vremurilor.

                                                                           

Pe lângă nedeile „din vatra satului” deloc puține, începând de la Jieț, Maleia, Paroșeni, Merișor, Petroșani, Răscoala, Sălătruc, Lupeni, Dealul Babii, Uricani, Crivadia, Plopi, Bănița, trebuie să le nominalizăm, și pe cele care aveau loc în munți: Șureanu, Tulișa, Retezat, Lotru, Parâng, între care se află și cea de la Poiana Muierii, etc.

Evenimentul, organizat și anul acesta de Composesoratul Obștea Jiană, Parohia Ortodoxă de la Cimpa (Petrila), Primăria și Consiliul local Petrila și de ciobanii de la stâna din Poiana Muierii, a cuprins pe lângă evenimentul religios și o frumoasă nedeie câmpenească.

Pe platoul din fața stânei din Poiana Muierii, a avut loc și un spectacol folcloric la care au participat ansambluri folclorice din Petrila, Petroșani, Șugag, iar invitații au putut degusta tradiționalele bucate care sunt pregătite de ciobanii, bărbați, la astfel de evenimente.