O banală legumă leac pentru insomnii, dureri renale sau circulaţie

S-a constatat atunci, in urma a 13 ani de cercetare, ca arsenicul din gulie impiedica, indirect, manifestarea unor gene responsabile de aparitia cancerelor glandulare, scrie obiectiv.info

Bolile tiroidei si cancerele endocrine

Gulia este un aliment anticanceros, in mare masura datorita prezentei derivatilor de “arsen metaloid”, care se absoarbe extrem de rapid din tulpina de gulie. Acizii arsenici, care ajung in glanda tiroida in cantitati de milionimi de gram, influenteaza benefic celulele producatoare de hormoni, care la om au un risc de cancerizare foarte ridicat in ultimele 3 decenii. Compusii arsenici specifici guliei favorizeaza hranirea invelisului acestor celule, cu un foarte ridicat risc la cancerizare. In acelasi timp, “arsenicul”, in diferitele sale forme, reduce riscul de “gusa tiroida”, provocata fie de o secretie excesiva de hormoni tiroidieni (hipertiroidism) fie, dimpotriva, de o reducere pana la “zero” a capacitatii de secretie ori eliberare a tiroxinelor in sange (hipotiroidism). Studii recente ale diferitelor departamente ale sectiei medicale a Academiei Romane au demonstrat, anul acesta, ca populatiile din zone cu deficit alimentar in iod, care erau condamnate la boli tiroidiene, nu se mai imbolnavesc, datorita unui nou obicei, de a consuma aproape zilnic gulii. Cercetatorii biochimisti romani au subliniat faptul ca plantele bogate in “arsenic”, precum gulia, scad cu 25% riscul la cancere ovariene si cu 12% riscul la cancerul testicular si de prostata.

Problemele renale

Gulia are un efect tonic asupra metabolismului rinichiului. Foarte recent, in martie 2004, cercetarile scot in evidenta existenta mai multor substante organice care reduc toxicitatea amoniacului asupra intregului tesut renal. Cercetatorii au sesizat ca aciditatea urinei este foarte crescuta la femei in perioada menstruatiei, ceea ce conduce la imbatranirea “renala”. Un consum sporit de gulii remediaza aceasta stare de fapt, men?inand tanar rinichiul. Acest fenomen s-a datora prezentei in tulpina de gulie a unor compusi organici care alerteaza intreg organismul asupra aparitiei unor boli cauzate de sistemul renal. Aminoacizii absorbiti de tulpina (nefiarta) de gulie antreneaza, prin prezenta lor in sange, declansarea unor mecanisme de reglare nervoasa a eliminarii urgente a toxinelor, cat si reglarea aciditatii urinare prin mecanisme hormonale. Prin acest dublu efect, aminoacizii din gulie scad riscul la cistite sau alte infectii ale aparatului urinar cu aproximativ 18% la barbati si cu peste 20% la femei.

Punctul “G” de la gulie

Guliile sunt considerate de cercetatori “un tonic sexual”, cel putin pentru populatiile care au un climat de zona temperata continentala mai capricios, climat din care face parte si tara noastra. Rezultatele cercetarilor efectuate timp de 9 ani in diferite zone cu populatii “devoratoare de gulii” au aratat ca unele coenzime ale apetitului erotic feminin, cat si ale fertilitații, sunt produse in prezenta “vitaminei E-4”. Aceasta pseudovitamina E-4, descoperita in varza si gulie, este un compus derivat al vitaminei E, care penetreaza extrem de rapid membranele celulelor nervoase hipotalamice, care sunt implicate direct in sexualitate si in pregatirea generala a organismului feminin pentru erotism. Aceasta pseudo vitamina E-4 se pare ca influenteaza selectia spermatozoizilor de catre ovul. Experimentele, efectuate pe animale de laborator in acest an, demonstreaza ca un consum de extract de gulii favorizeaza selectia spermatozoizilor, care, in urma fecundatiei, va da nastere unui produs de conceptie masculin cu o probabilitate cu 20% mai ridicata decat in cazul unui produs de conceptie de sex feminin.

“Terapia” cu gulie

Micul dejun: este de preferat ca inaintea servirii micului dejun sa se faca un dus fierbinte, pentru activarea generala a circulatiei sangvine. O buna circulatie permite o digestie mai eficienta a guliei, extrem de dificil de metabolizat. Se serveste salata de gulie, rasa pe razatoare, in cantitati de 150-200 g, amestecata cu varza cruda (sau murata), sarata si acrita cu lamaie. Se poate folosi si sub forma de sirop (fiertura de gulie cu zahar sau lapte), servit in loc de ceai. Cafeaua creste absorbtia principiilor din gulie si varza.

Dejunul: inainte de pranz este de preferat sa se consume un aperitiv sarat (saleuri, snacks) si 20-30g de tarie. Ciorbele de gulie trebuie foarte usor indulcite, dar si acrite. Adaosul de ou la astfel de ciorbe este obligatoriu. La felul doi, se serveste salata de gulie (150-250 g) cu otet si sarata cu sare fara sodiu. Sarea fara sodiu trebuie sa inlocuiasca partial sarea de bucatarie, pe durata curei terapeutice cu gulie.

Cina: masa de seara trebuie servita cu o ora si jumatate inainte de culcare, la 6 ore dupa dejun. Se recomanda 100-200 ml sirop de gulie (fiertura de gulie cu zahar si lamaie) inainte si dupa masa. Salata trebuie servita in timpul mesei sau imediat dupa cina. Inainte de culcare cu 15-20 de minute, se bea 50 ml de sirop de gulie.

Gulia pentru insomnii grave

Dr. Laurel B. Vincent de la New School of Social Science (New York) a constatat ca simpla fiertura de gulii cu zahar are un efect extrem de linistitor asupra maimutelor Rhesus, incapabile de acomodare in conditii de captivitate. Extinzand studiile, acesta a demonstrat in ianuarie 2005 ca 80% dintre femeile care sufera de insomnie din cauza unor nevroze atipice pot avea un somn foarte profund in urma unei cure de numai 18 zile cu gulii de toamna. Efectul s-ar datora influentei specifice a unor pseudo-hormoni asupra secretiei hormonale a unor estrone implicate in inducerea somnului la femeile tinere dar si la cele adulte.

Oficial Media

Distribuie acest articol Oficial Media