Oameni, război și alte jucării – Lumea ca un teatru

Roxana Iordache – Despre oameni, război și alte jucării – Lumea ca un teatru

Mă tot lovesc de câteva zile de articole pe tema războiului. Ei, cum să nu știți care război? E un eveniment tare mediatizat în ultima perioadă. Nu știu dacă la televizor, că nu dețin unul. Însă cu siguranță, internetul abundă de presupuneri, scenarii posibile și actori implicați. De parcă nu știam și până acum că lumea asta e un imens teatru.

Revenind la „piesa” care se presupune a fi jucată în viitorul apropiat (dată necunoscută) am să iau ca punct de reper un articol ce mi-a atras atenția, ca urmare a ideii pe care o promovează: oprirea  implicării tinerilor în acest război.

De la asta pornește totul. Se oferă o scurtă prezentare a relațiilor internaționale și înțelegerilor tacite între state, pentru a le deschide ochii oamenilor „orbiți” de mass-media. Ca motive centrale în susținerea opunerii participării la război sunt evocate: falsele motivații care îndeamnă poporul să lupte (libertate, dreptate); OCULTA aka Imperiul Răului care va beneficia de pe urma diminuării numărului de tineri, inclusiv tineri inteligenți care ar putea găsi soluții împotriva exploatării; imposibilitatea poporului de a-și câștiga libertatea odată intrat în luptă și facilitarea exploatării țărilor devastate de război. Întregul scop al acestui articol este de a mobiliza toți cetățenii români să acționeze „UNITAR, SOLIDAR, BRUSC, ÎNTR-UN SINGUR SENS: NU VOM PERMITE CA TINERII ROMÂNI SĂ FIE TRIMIȘI SĂ MOARĂ PE FRONTURILE ACESTUI RĂZBOI! După care urmează, cu scris roșu, „Sub nicio formă nu trebuie permis acest lucru!” Se mai oferă câteva forme de luptă în care mijloacele principale sunt furca, fizicul și fuga, articolul finalizându-se cu: „SALVAREA TINERILOR DE LA ACEST RĂZBOI va fi momentul în care poporul român va demonstra că vrea să mai trăiască pe acest pământ și că mai are șanse să o facă!”

Acum părerile sunt împărțite în lumea asta virtuală, dar nu doresc să intru în nicio tabără. În schimb am să-mi iau cuvintele și am să mă joc puțin pe pagina asta dacă tot există.

Se menționează că tinerii vor fi nevoiți să lupte pentru motive precum libertatea sau dreptatea care nu vor face altceva decât să-i manipuleze în a juca jocul pe care l-au creat actorii principali. Însă folosind aceleași motivații pentru a-și susține interesul, oare autorul articolului nu-și manipulează cititorii în a-i susține cauza? Toți tinerii aceștia inteligenți care ar putea opri exploatarea, de ce nu au făcut-o până acum? De ce nu vorbesc acești tineri pentru ei? De ce nu prezintă planuri posibile de soluționare a situației în care ne aflăm? Multe necunoscute atunci când vrei să aflii ceva concret, știu.

Este trist pe de-o parte că trebuie să așteptăm să auzim de vreun eveniment major pentru a conștientiza că unitatea, solidaritatea și acțiunea există. Înțeleg că autorul se opune implicării tinerilor în război, este dreptul lui să-și exprime opinia, iar eu nu contrazic. Însă pe de altă parte, cum poate vorbi despre faptul că puterile europene își urmăresc interesele când și articolul său face același lucru? Poate despre asta este vorba. Așa sunt create parteneriatele…și nu vorbesc doar la nivel politic. Oamenii se asociază în funcție de  interese. În cazul de față, eu privesc apărarea unei generații ca un motiv mascat pentru apărarea viziunii unui grup. Nu știu cât de realist este să afirmi că „Nu vom permite ca tinerii români să fie trimiși să moară pe fronturile acestui război!” în condițiile în care sunt ferm convinsă că nu toți cetățenii români gândesc în direcția aceasta. Ceea ce îmi pare o altă formă de manipulare.

„SALVAREA TINERILOR DE LA ACEST RĂZBOI va fi momentul în care poporul român va demonstra că vrea să mai trăiască pe acest pământ și că mai are șanse să o facă!” Din punctul meu de vedere poporul român demonstrează în fiecare zi că vrea să mai traiască pe pământul asta, date fiind condițiile nu foarte ușoare de trăit. Pentru unii este o luptă pentru supraviețuire în jungla de aici.

Este un sentiment de opoziție când vine vorba de a lupta alături de alte state, dat fiind faptul că România este  parte a UE sau NATO. Câți dintre cei care se opun implicării în război, s-au opus și în momentul în care s-a dat drumul liberei circulații, fiind posibile astfel emigrarea în alte state pentru a-și asigura un viitor și urmarea unei forme de învățământ în altă țară?

În loc să ne concentrăm atenția pe o posibilă realitate care nu știm dacă sau când se va concretiza, de ce să nu ne focalizăm pe ceea ce este acum? Copii abandonați în spitalele supraaglomerate care nu mai au condiții și nici personal să îi îngrijească, persoane care nu au acces la resurse, oameni fără locuri de muncă, fără adăpost, vârstnici cu pensii insuficiente care încă sunt aici. Și mulți dintre noi permitem în fiecare zi ca această realitate să existe. Și este în regulă dacă nu vrem sau nu putem să schimbăm ceva. Pentru că în fond, nu trebuie! Iar în cazul unui posibil război, oamenii nu trebuie să acționeze într-un sens. Cred că oamenii vor fi capabili să ia decizii în direcția aleasă de ei și fără a li se spune ce trebuie sau nu să facă. La fel cum se întâmplă și în prezent.

Pentru că vreau să cunoașteți în întregime și cealaltă viziune, vă atașez link-ul articolului https://ceicunoi.wordpress.com/2015/02/06/nu-vom-permite-ca-tinerii-romani-sa-fie-trimisi-sa-moara-la-razboi/

Cristi Iordache

călător pe la reviste pe la câteva edituri „…spunea mama: fluturii făceau curte florilor şi-atunci am mişcat prima dată, apoi zi de zi pântecu-i zvâcnea aşa cum ţi se zbate ochiul stâng. când m-am născut căzuse bruma. eu n-am vrut sa ucid fluturii” în rest, căţărare liberă

Distribuie acest articol Oficial Media