Ovidiu Cîrstina: Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni își așteaptă vizitatorii

Ovidiu Cîrstina conduce unul din primele zece complexuri muzeale din România. La reinaugurarea Muzeului Scriitorilor Dâmbovițeni din 2 iunie 2023 am avut privilegiul să stăm de vorbă cu domnia sa și să ne puncteze ”direct de la sursă” lucrările de reconstrucție efectuate.

Pagina Complexului Muzeal spune despre ”Casa Scriitorilor”:

Casa care adăpostește muzeul a fost construită, în perioada 1897-1898, de către scriitorul Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, care a locuit aici împreună cu familia sa până în anul 1916. Într-una dintre scrisorile adresate mentorului său, Titu Maiorescu, Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti scria: ”Am isprăvit grijile casei de construit. În anul în care n-am scris mi-am făcut o casă ca un colţ de rai, parc, grădină de pomi fructiferi, grădină de zarzavat. Din tinda de unde vă scriu, se vede toată valea Ialomiţei. Sute de nuanţe de verde, de albastru şi violet şi, deasupra dealurilor, coamele munţilor albe de zăpadă. Casa mea e un roman de toată frumuseţea”.

În anul 1925 scriitorul vinde ”colţul de rai” medicului Oprescu, directorul Spitalului Judeţean Dâmbovița. Noul proprietar a păstrat atât distribuţia încăperilor, cât şi citatele latineşti de pe pereţii casei.  Singurele reparaţii au fost cele din anul 1928, când a mărit terasa şi a adaugat etajul, prelungind casa spre curte, unde şi astăzi există teiul sădit de scriitor în anul 1903, aflăm de pe site-ul Complexului Național Muzeal Curtea Domnească.

Oficial Media: Ce fel de lucrări s-au efectuat și cât a durat?

Ovidiu Cîrstina:  La sfârșitul anului 2022, am luat decizia de a inchide muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni de la Târgoviște pentru a introduce clădirea într-un amplu proces de restaurare și de reparații curente și de asemenea pentru a moderniza și a aduce în zilele noastre expoziția permanentă a acestui muzeu.

Au fost în atenția noastră atât spațiile interioare cât și exterioare, am realizat lucrări în ceea ce înseamnă ,la interior mă refer, tencuieli, zugrăveli, refacerea parchetului. De asemenea, tot ce înseamnă parte de iluminat, curenții slabi intrând aici sistemele anti efracție, anti incendiu și de asemenea la exterior acoperișul, de la el am pornit, a fost reparat, revopsit, tâmplăria recondiționată, revopsită, exterioarele- tot ce înseamnă tencuieli acolo unde erau probleme și sigur zugrăvelile.

Nu în ultimul rând partea, să spunem așa, mai delicată a fost refacerea expoziției permanente, aici am modificat absolut cu totul pentru că atât expoziția cât și mobilierul care găzduia, care era folosit pentru expunere era unul învechit și moral și fizic fiind același mobilier de foarte mulți ani, mai exact din 30 decembrie 1967 de când muzeul a fost deschis publicului dâmbovițean și nu numai.

O.M. Deci s-a mers mai mult pe lucrări administrative ori s-a adăugat și în patrimoniul muzeal ceva?

O.C. Sunt un fel de reparații curente, clădirea nu avea și nu are probleme de structură de rezistență sau de altă natură, însă partea aceasta trebuia reîmprospătată odată cu expoziția pentru că nu puteam reface expoziția permanentă fără să dăm atenție acestor reparații.

Expoziția în momentul de față este adusă până în contemporaneitate, în sensul că, pe lângă piesele pe care noi le aveam deja în expunere, se află în expunere acum și o parte din lucrurile pe care le-au donat membrii Societății Scriitorilor Târgovișteni pe care o să-i vedem la deschidere acum și, de asemenea, le găsim și prin lucrări și obiecte personale în expoziția permanentă. Finanțarea a venit din partea Consiliului Județean Dâmbovița, înseamnă peste 300 000 de lei și, o parte din cheltuieli le-am suportat din veniturile pe care muzeul le-a realizat.

Cristi Iordache

călător pe la reviste pe la câteva edituri „…spunea mama: fluturii făceau curte florilor şi-atunci am mişcat prima dată, apoi zi de zi pântecu-i zvâcnea aşa cum ţi se zbate ochiul stâng. când m-am născut căzuse bruma. eu n-am vrut sa ucid fluturii” în rest, căţărare liberă

Distribuie acest articol Oficial Media