PRECIZĂRI legate de situația minorilor din comunitatea „Copiii Soarelui”

Referitor la informațiile apărute în spațiul public în cazul acțiunii organelor de cercetare penală care vizează activități derulate în cadrul unei comunități din comuna Ribița, pentru o cât mai corectă și completă informare publică, Biroul de Presă al Consiliului Județean Hunedoara este împuternicit să facă următoarele precizări:
La data de 24 mai 2022, urmare a solicitării venite din partea IPJ Hunedoara – Serviciul Investigații Criminale, un număr de trei angajați ai Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Hunedoara, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Hunedoara, respectiv doi psihologi și un asistent social, au însoțit organele de cercetare penală la perchezițiile efectuate în cătunul Pleșa, satul Dumbrava de Sus, comuna Ribița, la membrii comunității „Copiii Soarelui”.
În cadrul acestei acțiuni au fost identificați 12 minori cu vârste cuprinse între 4 luni și 12 ani care erau însoțiți de aparținători legali (de către ambii părinți sau doar de mamă, după caz). Minorii au fost identificați de către organele de cercetare penală în baza certificatelor de naștere.
În baza examinării la fața locului s-a constatat că minorii au o dezvoltare fizică adecvată vârstei și nu prezintă forme de abuz fizic. Conform declarațiilor aparținătorilor legali, minorii nu sunt înscriși pe lista vreunui medic de familie, în caz de boală aceștia fiind tratați cu produse naturiste. De asemenea, în cazul copiilor cu vârstă de școlarizare, s-a stabilit că aceștia nu frecventează forme de învățământ de stat în România, părinții prezentând documente potrivit cărora minorii ar urma cursuri la o unitate școlară din Statele Unite ale Americii, acest aspect fiind în prezent verificat.
Facem precizarea că prezența reprezentanților DGASPC Hunedoara la acțiunea din data de 24 mai 2022 a avut ca scop evaluarea minorilor prezenți în comunitate și respectarea drepturilor acestora.
Pentru lămurirea aspectelor legate de „ridicarea” minorilor vehiculate în spațiul public, subliniem că, potrivit art. 60 lit. a) – e) din Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, de măsurile de protecţie specială, instituite de prezenta lege, beneficiază: copilul ai cărui părinţi sunt decedaţi, necunoscuţi, decăzuţi din exerciţiul drepturilor părinteşti sau cărora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor părinteşti, puşi sub interdicţie, declaraţi judecătoreşte morţi sau dispăruţi, când nu a putut fi instituită tutela; copilul care, în vederea protejării intereselor sale, nu poate fi lăsat în grija părinţilor din motive neimputabile acestora; copilul abuzat sau neglijat; copilul găsit sau copilul părăsit în unităţi sanitare; copilul care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală şi care nu răspunde penal.
Având în vedere contextul juridic, reprezentanții DGASPC Hunedoara au apreciat că, potrivit legislației în vigoare, la data respectivă nu existau motive legale pentru ca minorii să fie preluați în vederea instituirii de măsuri speciale de protecție.
La data de 27 mai 2022, reprezentanții DGASPC Hunedoara au fost solicitați de către IPJ Hunedoara și Parchetul de pe lângă Judecătoria Brad în vederea „identificării și ridicării” minorilor aflați în locația amintită mai sus, în vederea instituirii de măsuri legale.
Urmare a deplasării la fața locului, reprezentanții DGASPC Hunedoara, ai autorităților locale și ai organelor de cercetare penale nu au găsit persoane minore, doar persoane adulte membre ale comunității, mamele și copiii nefiind în locație.
În prezent, DGASPC Hunedoara a solicitat IPJ Hunedoara să dispună măsurile necesare pentru găsirea minorilor și a aparținătorilor în vederea clarificării aspectelor legate de posibile încălcări ale drepturilor fundamentale reglementate de Constituția României, respectiv dreptul la învățătură (art. 32) și dreptul la ocrotirea sănătății (art. 34).
DGASPC Hunedoara își exprimă întreaga disponibilitate de a colabora cu organele de anchetă în limita atribuțiilor stabilite prin legislația în vigoare.
În ceea ce privește cauza penală care vizează activitatea comunității amintite, facem precizarea că ancheta se derulează strict de către organele de cercetare penală.

Adrian Ardelean Farcaș, fostul miner ce se credea guru spiritual, la umbra Apusenilor, acum 25 de ani, a pus bazele Centrului de Meditaţie Vipassana Dumbrava de Sus,   unde locuiau zeci de copii și de femei tinere, pe care așa-zisul guru îi viola, îi maltrata și îi sclavagea. Reprezentanții IPJ Hunedoara au venit cu precizări în cazul prinderii lui „Adi de la Brad”, liderul comunității spirituale „Copiii Soarelui”, acuzat acum de viol, șantaj, hărțuire sexuală și interzicerea accesului la educație. 

”La dată de 26.04.2022, Poliţia Municipiului Brad a fost sesizată cu privire la apariţia în spaţiul public a unor informaţîi cu privire la comiterea de infracţiuni contra libertăţîi persoanei şi infracţiunii contra integrităţii sexuale, ce ar fi fost săvârşite în cadrul unei comunităţi (având statut de „asociaţie culturală”) dintr-o comună din apropierea municipiului Brad. În urmă activităţilor investigative efectuate în cauză, poliţiştii au stabilit că autoproclamatul lider spiritual al comunităţîi, un bărbat în vârstă de 59 de ani, a pus bazele unei comunităţi în care locuiesc diferite persoane, sub pretextul că slujesc „emancipării spirituale” (în relaţie cu persoanele de sex feminin, bărbatul este bănuit că ar fi comis, în mod repetat, fapte de hărţuire sexuală şi de viol). Totodată, acesta ar fi împiedicat accesul la învăţământul general obligatoriu al minorilor care trăiesc în cadrul comunităţîi, aceştia nefiind înscrişi la nici una dintre unităţile de învăţământ ale statului român”,a transmis IPJ Hunedoara.

 

Distribuie acest articol Oficial Media
Share

In atentia ta

Mesajul prim-ministrului României, Nicolae-Ionel Ciucă, transmis cu ocazia comemorării Pogromului de la Iași Comemorăm astăzi unul dintre cele mai tragice episoade din istoria noastră națională. Pogromul de la Iași, din vara lui 1941, din capitala Moldovei este, totodată, cunoscut drept cel mai mare masacru antisemit de pe teritoriul României din epoca modernă. Acum 81 de ani, femei, bărbați, copii, fără nicio vină, au devenit victimele unei politici antisemite genocidale și ale unor decizii politice și militare care au schimbat pentru totdeauna istoria orașului, structura demografică și conviețuirea cu un trecut interetnic și religios de sute de ani. Hărțuite, umilite, torturate, lovite cu bestialitate, urcate în trenuri de marfă, despărțite de propriile familii, împușcate sau ucise prin metode brutale, aruncate în gropi comune, victimele Pogromului de la Iași au nevoie de o comemorare permanentă din partea statului și a societății. Trebuie să continuăm să vorbim, să cercetăm, să investigăm atent, să punem întrebări, să identificăm probe documentare și răspunsuri pentru felul în care autoritățile din acea vreme, militare, administrative și civile s-au angrenat într-o operațiune de o amploare fără precedent, care a deschis calea deportărilor de mai târziu, masacrelor, barbariilor de neimaginat și sutelor de mii de crime împotriva populației evreiești. Pogromul de la Iași a schimbat cursul istoriei și în doar câteva zile peste 13.000 de evrei au pierit, iar alte mii au rămas cu traume pentru tot restul vieții. Am spus-o deseori, Holocaustul a fost cea mai mare tragedie a umanității din toată istoria noastră globală, unde dezumanizarea, crima, folosirea instituțiilor și birocrației statului pentru eliminarea a milioane de oameni au făcut ca nimic să nu aibă precedent în trecutul nostru de la acel moment. Amploarea, organizarea, desfășurarea și consecințele Pogromului de la Iași ne îndeamnă la o reflecție, o asumare a responsabilităților și o rememorare continuă a faptelor, o atitudine de recunoaștere și condamnare a participării României în Holocaust. Dar ne îndeamnă să privim și la gesturile de solidaritate care au salvat vieți importante și au dat sens umanității. În bilanțul celor peste opt decenii de la tragedia evreilor ieșeni și români identificăm perioade întregi de ocultare, de relativizare și de minimizare a responsabilităților atât înainte, cât și după 1989, dar și evoluții încurajatoare care ne dau speranțe pentru anii și deceniile viitoare. Vreau să felicit și să subliniez rolul pozitiv jucat de administrația de la Iași în ultimii ani în promovarea și protejarea memoriei victimelor Pogromului. Ceremoniile, evenimentele comemorative, acordarea unor nume legate de desfășurarea evenimentelor din 1941 unor locuri publice, acordarea titlurilor de cetățean de onoare supraviețuitorilor, dar mai ales realizarea unui muzeu memorial în clădirea și curtea fostei chesturi de poliție, toate acestea reprezintă repere și exemple pentru felul în care trecutul este asumat, memoria victimelor este protejată și educația civică este răspândită și popularizată. România a făcut progrese impresionante în ultimele două decenii în domeniul memoriei Holocaustului, lucru recunoscut de forurile internaționale și de partenerii noștri euroatlantici. Un stat puternic își asumă trecutul și cu cât vorbește mai deschis despre acesta, cu cât devine mai rezilient în fața vulnerabilităților contemporane, a teoriilor conspirative și a propagandei revizioniste. Încurajez, în continuare, autoritățile locale și centrale să marcheze acest eveniment și datele din istoria noastră care vorbesc deopotrivă despre asumare și responsabilități. Ca prim-ministru al României, reafirm cu această ocazie angajamentul ferm și total al Executivului pe care îl conduc pentru promovarea politicilor memoriei Holocaustului, combaterea antisemitismului, pentru susținerea educației despre Holocaust și a cercetării, pentru sprijinirea supraviețuitorilor, prin instituțiile, reprezentantul special al Guvernului, Institutul Elie Wiesel, coordonatorul grupului interministerial și toți ceilalți actori implicați. Comitetul interministerial pe care l-am format pentru monitorizarea implementării primei strategii naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură are un rol pivotal. Este un instrument care angajează toate instituțiile responsabile, lucrează aplicat și mă informează permanent asupra modului în care administrația răspunde planului de măsuri pe care-l punem în aplicare și care va produce – am deplină încredere – schimbări cu impact în societate. Astfel, misiunea administrației și a instituțiilor în ceea ce privește angajamentele asumate de România în materia protejării victimelor Holocaustului este una precisă. De aceea, este foarte important ca, în perioada imediat următoare, Ministerul Educației să se aplece cu atenție asupra construirii programei care va sta la baza disciplinei „Istoria Evreilor. Holocaustul” pe care Parlamentul a votat-o cu o largă majoritate, iar Președintele României a promulgat-o, marcând astfel o voință politică și civică apreciabilă în direcția educației privind Holocaustul și pentru prevenirea atrocităților, promovării toleranței, diversității, spiritului civic. Încurajarea și susținerea universităților pentru a îmbunătăți și crea noi programe de studii în aceste domenii este fundamentală, iar dezvoltarea unor proiecte educaționale și culturale care să contribuie la creșterea rezilienței României în fața pericolelor reprezentate de antisemitism, xenofobie, discriminare, discurs instigator la ură trebuie să constituie, în continuare, o prioritate pentru actorii responsabili. În același timp, este nevoie ca legislația care condamnă antisemitismul, negarea Holocaustului, promovarea persoanelor condamnate pentru crime de război sau discursul instigator la ură să fie însușită și aplicată mai bine de către cei care au această datorie. Totodată, este esențial ca istoricii și cercetătorii să aibă, în continuare, acces cât mai larg la documentele și arhivele care scot la lumină crimele și abuzurile regimurilor totalitare. Toate aceste eforturi contribuie la schimbarea în bine a țării și la imaginea României în lume, dovedind, în același timp, că progresele realizate de țara noastră în această direcție sunt profunde și substanțiale. În actualul context, marcat de amenințări directe și de război la granițe, de crize succesive provocate, trebuie să reafirmăm importanța valorilor comune pe care s-a construit baza societăților moderne de astăzi, în special după cel de-al Doilea Război Mondial, dar și România euro-atlantică în ultimele decenii. Libertatea, susținerea principiilor democratice, egalitatea, respectul pentru drepturi civile, diversitate și alegeri individuale trebuie să fie apărate în fiecare zi de stat, cetățeni și instituții. Ele au nevoie de solidaritatea noastră, de reacția profundă a fiecăruia dintre noi nu doar pentru a le apăra, dar și pentru a respinge pericole precum discursul instigator la ură, distorsionarea faptelor trecutului și revizionismul istoric. În final, aș vrea să subliniez, încă o dată, că lecțiile trecutului și, deopotrivă, ale prezentului ne spun, zi de zi, că memoria atrocităților, identificarea autorilor și comemorarea victimelor constituie o responsabilitate fără sfârșit. Iar istoria Pogromului de la Iași și a victimelor sale trebuie să fie un astfel de reper. Să ne amintim de toţi cei care au pierit în Pogromul de la Iași și în timpul Holocaustului şi să ne rugăm în fiecare zi ca memoria lor să rămână neștearsă!