Prețurile la alimente au crescut mai mult în România decât în alte țări UE

Este nevoie urgentă de politici pentru a evita erodarea în continuare a puterii de cumpărare și a nivelului de trai al lucrătorilor: creșterea salariului minim, introducerea unui sistem de indexare cu inflația, realizarea unui calendar de creștere al salariului minim pentru a ajunge la valoarea coșului de consum și alte măsuri suplimentare care pot contribui la reducerea inflației, cum ar fi reformele fiscale progresive și impozitele excepționale pentru profiturile excesive pe bunuri esențiale.

Lipsa creșterilor veniturilor din muncă a generat o criză a costului vieții. Impactul a fost însă mult mai mare asupra gospodăriilor cu venituri mici, care tind să cheltuiască o parte mai mare din venituri pentru bunuri și servicii esențiale, cum ar fi alimentele și energia. Aceștia tind să aibă mai puține economii pe care să se poată baza atunci când prețurile cresc.

În România, prețul alimentelor a crescut cu mult peste media europeană, așa cum arată și Instrumentul de monitorizare al prețurilor la alimente, realizat de Eurostat .

Prețurile la alimente au crescut ca medie în UE cu 41,3%, în raport cu cele din anul 2015, pe când în România, acestea au crescut cu 61,9%. Pe de o parte,  pentru că nu există macanisme eficiente pentru a împiedica creșterile speculative, iar prețurile la alimente au crescut mai mult decât în alte țări. Pe de altă parte, din cauza salariilor mici, românii cheltuiesc o parte mai mare din ce câștigă pe alimente și bunuri de bază, astfel că,  impactul inflației este mai mare.

”Este nevoie urgentă de politici pentru a evita erodarea în continuare a puterii de cumpărare și a nivelului de trai al lucrătorilor. Majorarea salariilor minime pentru a proteja persoanele cu venituri mici este deosebit de importantă pentru a atenua efectele crizei costurilor de trai. Documentul L20 arată că modul în care creșterea frecvenței ajustărilor salariale în timpul perioadelor inflaționiste,  poate contribui la protejarea mijloacelor de trai ale lucrătorilor și poate preveni șocurile create de ajustări salariale bruște, dar mai dramatice.

În unele țări, atunci când inflația depășește un anumit prag, se aplică automat ajustări mai frecvente. Spre exemplu, în Franța, salariul minim este majorat automat ori de câte ori inflația prețurilor depășește doi la sută într-un anumit an. În Belgia s-a demonstrat că indexarea regulată a salariilor în toate sectoarele, negociată de partenerii sociali, este utilă pentru a atenua impactul negativ al inflației asupra gospodăriilor și nu există dovezi că impactul acestei indexări contribuie la o spirală inflaționistă.

Pentru a fi eficiente și pentru a nu se deteriora în timp, salariile minime trebuie să țină seama de costul vieții și să fie actualizate periodic în funcție de inflație și de alte evoluții economice, în conformitate cu Convenția nr. 131 a Organizației Internaționale a Muncii privind stabilirea salariului minim și în acord cu legea care stabilește corelarea salariului minim cu valoarea coșului minim de consum.

În concluzie, CNS Cartel ALFA solicită Guvernului să revizuiască de urgență salariul minim, împreună cu partenerii sociali, pentru a asigura adecvarea acestuia la costul vieții; să introducă un sistem de indexare automată a salariului minim atunci când inflație depășește un anumit procent; să inițieze un acord cu partenerii sociali pentru creșterea etapizată a salariului minim pentru a ajunge la valoarea coșului de trai într-un timp rezonabil; să promoveze un dialog social și negocieri colective pe scară largă privind creșterile salariale și să încurajeze revizuirile periodice și frecvente ale salariilor, în special în perioadele de inflație; să ia în considerare măsuri suplimentare care pot contribui la reducerea inflației, cum ar fi reformele fiscale progresive și impozitele pentru profiturile excesive pe bunuri esențiale” se arată în comunicatul organizației sindicale.