Prin RENOVATION WAVE pot fi renovate 35 milioane de clădiri și create 160.000 locuri de muncă

Comisia Europeană a dat miercuri publicității strategia ”Valul de renovări ale clădirilor” (Renovation Wave) în vederea obținerii unui parc imobiliar mai eficient din punct de vedere energetic care poate aduce o contribuție semnificativă la Pactul Ecologic European. 

Potrivit unui comunicat de presă  al executivului european, obiectivul Uniunii Europene este acela de a dubla rata de renovare în următorii zece ani pentru a se asigura că renovările pot conduce la o eficiență energetică și în materie de resurse.

plan renovarea cladri europa

Astfel, până în 2030, 35 de milioane de clădiri ar putea fi renovate și ar putea fi create până la 160.000 de noi locuri de muncă în sectorul construcțiilor.

Clădirile sunt responsabile pentru 40 % din consumul de energie din UE și pentru 36 % din emisiile de gaze cu efect de seră de la nivelul UE. Cu toate acestea, este semnalat în documentul mai sus amintit, doar 1% dintre clădiri sunt renovate eficient din punct de vedere energetic în fiecare an, așadar o atenție sporită asupra acestei chestiuni este crucială pentru atingerea obiectivului UE, acela de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050.

Această strategie este cu atât mai importantă cu cât aproape 34 de milioane de europeni nu își permit să își mențină locuințele încălzite.

În acest context, politicile publice de promovare a renovărilor eficiente reprezintă, de asemenea, un răspuns la sărăcia energetică, susținând sănătatea și bunăstarea oamenilor, contribuind în același timp la reducerea facturilor la energie ale cetățenilor europeni.

Strategia dată publicității miercuri se va axa pe trei domenii: decarbonizarea, combaterea sărăciei energetice și diminuarea numărului clădirilor neperformante, renovarea clădirilor publice precum școlile, spitalele și clădirile administrative.

De asemenea, Comisia propune eliminarea barierelor din lanțul de renovare – de la conceperea unui proiect până la finanțarea și finalizarea acestuia – printr-un set de măsuri politice, instrumente de finanțare și asistență tehnică.

Printre acțiunile cuprinse în strategia mai sus amitită se numără:

– reglementări, standarde și informații mai clare cu privire la performanța energetică a clădirilor pentru a stabili stimulente pentru renovările din sectorul public și privat, inclusiv o introducere etapizată a standardelor minime obligatorii de performanță energetică pentru clădirile existente, reguli actualizate privind certificatele de performanță energetică și o posibilă extindere a condițiilor minime necesare privind renovarea pentru sectorul public;

– asigurarea unei finanțări accesibile și țintite, simplificarea regulilor pentru combinarea diferitelor surse de finanțare, inclusiv de la Fondul de redresare economică în valoare de 750 de miliarde de euro,

– creșterea capacității de pregătire și implementare a proiectelor de renovare, de la asistență tehnică la autoritățile naționale și locale prin sprijinirea calificarea lucrătorilor în noi locuri de muncă verzi,

– înființarea unui nou Bauhaus european, spațiu de co-creație la baza căruia stă curentul artistic experimental fondat în Germania interbelică pentru a combina forma artistică cu designul funcțional. Acest proiect interdisciplinar va fi-coordonat de un consiliu consultativ format din experți externi, oameni de știință, arhitecți, designeri, artiști, proiectanți și societatea civilă.

Pandemia de COVID-19 a adus în lumina reflectoarelor importanța clădirilor în viața cotidiană a cetățenilor, în contextul în care locuința a devenit principalul spațiu de desfășurare a activității pentru milioane de cetățeni europeni.

În vederea atingerii obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, Uniunea Europeană trebuie să reducă emisiile de CO2 ale clădirilor cu 60%, consumul de energie al acestora cu 14% și consumul de energie pentru încălzire și răcire cu 18%.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media