Principalele victime ale acestei agresiuni militare brutale sunt persoanele nevinovate care trăiesc în Ucraina

Ca răspuns la invazia militară neprovocată și nejustificată a Rusiei asupra Ucrainei, solidaritatea europeană acordă ajutor umanitar direct, asistență de urgență în materie de protecție civilă, sprijin la frontieră, precum și un statut juridic clar, care le permite celor care fug de război să beneficieze de protecție imediată în UE.

Diferitele componente ale asistenței disponibile:

• Sprijinul umanitar: După cum a anunțat președinta von der Leyen, suma de 500 de milioane EUR din bugetul UE este direcționată pentru a face față consecințelor umanitare tragice ale războiului, atât în interiorul Ucrainei, cât și în alte țări. Din această sumă, s-a trimis deja ajutor umanitar în valoare de 90 de milioane EUR – 85 de milioane EUR în Ucraina și 5 milioane EUR în Moldova – pentru alimente, apă, asistență medicală, adăposturi și pentru a contribui la acoperirea nevoilor de bază ale persoanelor cele mai vulnerabile. Printr-o activare de o amploare fără precedent a mecanismului de protecție civilă al UE ca răspuns la o situație de urgență, milioane de bunuri, de exemplu vehicule, kituri medicale, corturi, pături și saci de dormit, au ajuns deja la cei aflați în dificultate în Ucraina, în timp ce țărilor învecinate Moldova, Polonia și Slovacia li se acordă asistență suplimentară pentru a-i sprijini pe cei care fug din calea războiului.

 ”Trăim în prezent, în Europa, vremurile cele mai întunecate de la cel de Al Doilea Război Mondial. Civilii sunt primele victime ale războiului lipsit de sens pe care Putin l-a pornit împotriva Ucrainei. UE va sprijini și va proteja persoanele care fug de agresiunea Rusiei – indiferent de cetățenie, indiferent de locul din care provin. De asemenea, UE își va mobiliza toate instrumentele pentru a-i ajuta pe cei care găzduiesc aceste persoane”  a ținut să transmită vicepreședintele Comisiei Europene, Josep Borrell.

• Sprijin pentru gestionarea frontierelor: Comisia a emis orientări  operaționale pentru a-i ajuta pe polițiștii de frontieră din statele membre să gestioneze în mod eficient sosirile la frontierele cu Ucraina și pentru a reduce timpul de așteptare, menținând în același timp un nivel ridicat de securitate. Agențiile UE pun la dispoziție, de asemenea, personal suplimentar și expertiză pentru a sprijini statele membre, de exemplu 49 de membri ai personalului Frontex au fost trimiși la frontierele UE-Ucraina și Moldova-Ucraina și 162 – în România. Moldova va primi, de asemenea, o sumă suplimentară de 15 milioane EUR pentru a contribui la gestionarea situației.

” O rază de lumină binevenită în aceste vremuri dificile este solidaritatea manifestată de europeni și de statele membre europene față de persoanele care fug din calea războiului din Ucraina. Am fost martora nemijlocită a acestor acte de solidaritate în vama Siret, România, și în Medyka, Polonia, dar ele se manifestă în întreaga UE. Atunci când acționăm împreună, acționăm eficient și protejăm persoanele care fug din calea războiului din Ucraina. Aceasta este adevărata Europă: cea care asigură protecția temporară necesară și fondurile necesare în acest sens”  a pus comisara pentru afaceri interne, Ylva Johansson.

• Protecția persoanelor care fug din calea războiului și sprijinirea capacității de primire: Într-un timp record, UE a convenit în unanimitate să activeze Directiva privind protecția temporară  pentru a le aduce claritate și securitate persoanelor aflate în dificultate, oferindu-le dreptul la asistență socială, acces la piața muncii și la educație. Solidaritatea între statele membre este esențială pentru această abordare. Comisia va coordona o „platformă de solidaritate”, în cadrul căreia statele membre pot face schimb de informații cu privire la capacitatea de primire. Fondurile pentru afaceri interne pentru perioada 2021-2027 vor contribui, de asemenea, cu resurse suplimentare semnificative permițându-le astfel statelor membre să asigure centre de primire adecvate și proceduri de azil eficace. Comisia propune, de asemenea, prelungirea perioadei de implementare a sumelor de care pot dispune statele membre în cadrul Fondurilor pentru securitate internă în perioada 2014-2020, eliberându-se astfel aproximativ 420 de milioane EUR sub formă de sprijin suplimentar.
• Acțiuni în cadrul politicii de coeziune pentru refugiații din Europa: Comisia adoptă, de asemenea, propunerea legislativă  privind „Acțiunea de coeziune pentru refugiații din Europa” (Cohesion’s Action for Refugees in Europe – CARE). Această inițiativă va conferi o flexibilitate suplimentară pentru finanțarea unei game largi de măsuri de sprijinire a persoanelor care fug din Ucraina, din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE) și Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD). De exemplu, aceste fonduri de coeziune pot fi cheltuite pentru a se realiza investiții în educație, ocuparea forței de muncă, locuințe, servicii de sănătate și de îngrijire a copiilor și, în cazul FEAD, pentru a se oferi asistență materială de bază, cum ar fi alimente și îmbrăcăminte. Pentru a sprijini în continuare statele membre, rata excepțională de cofinanțare de 100 % aplicată ca răspuns la pandemie va fi prelungită cu un an. În plus, aproximativ 10 miliarde EUR din fondurile Asistenței de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei („REACT-EU”) din 2022 sunt deja disponibile și pot fi utilizate, de asemenea, pentru a finanța acțiuni de sprijinire a celor care părăsesc Ucraina.

”Principalele victime ale acestei agresiuni militare brutale sunt persoanele nevinovate care trăiesc în Ucraina. UE, împreună cu statele sale membre, lucrează permanent pentru a oferi asistență de urgență în Ucraina și în țările direct afectate de afluxul de migranți. În același timp, îi sprijinim pe partenerii noștri activi în domeniul umanitar, aflați pe teren, pentru a ajunge la persoanele în dificultate și a le oferi ajutor vital. Este imperativ ca această agresiune să înceteze acum, situația umanitară devenind tot mai critică pe zi ce trece” a conchis comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič .

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media