08/03/2021

Proiectele PNRR trimise C.E până la 30 aprilie 2021

 

Din alocarea totală de 672,5 miliarde de euro pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) la nivelul UE, România poate beneficia de aproximativ 30,5 miliarde de euro, compuse din 13,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.  Regula stabilită prin propunerea de Regulament (aflată încă în negociere la nivel european) este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a început  primele dezbateri publice pentru actualizarea Planului Național de Redresare și Reziliență.  Primele Teme dezbătute a au fost: Cum susținem Noua Generație? Politici pentru copii și tineri, educație formală și non-formală, oportunități, respectiv Cum stimulăm dezvoltarea la firul ierbii? Dezbatere Dezvoltare rurală, abordarea fiind specifică PNRR.

„Sunt  trei  săptămâni în care ne-am propus să facem un fel de brainstorming național în care să adaptăm acest document. Prima săptămâna a fost dedicată consultărilor cu ministerele, iar aceasta este dedicată consultărilor publice. Avem un obiectiv ambițios: să terminăm până la începutul lunii martie și sunt optimist că ne vom ține de el”, a declarat Cristian Ghinea, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Oficialul MIPE anunțat că propunerile primite în cadrul consultărilor vor fi discutate cu Comisia Europeană și a subliniat importanța unui bune elaborări a PNRR.

PNRR are o alocare de 30 miliarde de euro, din care jumătate sunt împrumuturi și îi vom da înapoi. Cu acești bani trebuie să fim foarte grijulii pentru că nu vreau să ne îndatorăm de la copiii noștri ca să dăm doar granturi. Vreau să dezvoltăm cât mai multe instrumente financiare și să dăm granturi acolo unde nu se poate imagina niciun alt instrument financiar pentru zona respectivă”, a explicat ministrul Cristian Ghinea.

În cadrul dezbaterii privind susținerea noii generații au fost primite propuneri pentru susținerea copiilor și tinerilor, precum: dezvoltarea metodelor de învățare non-formală în mediul în care trăiesc copiii care abandonează învățământul obligatoriu, sprijinirea tinerilor și ONG-urilor în domeniu, digitalizarea proceselor educaționale și creșterea calității educației. S-a discutat și despre preluarea reformelor propuse prin Strategia SmartEdu și prin proiectul național „România Educată”, inițiat de Președintele României. Reprezentanții tinerilor au punctat necesitatea de a sprijini toate categoriile de tineri, inclusiv pe ce care-și finalizează studiile sa-și găsească un loc de muncă și să-și croiască un drum în viață.

În ceea ce privește dezvoltarea rurală, propunerile au vizat susținerea Grupurilor de Acțiune Locală (GAL), a structurilor de economie socială, înființarea de centre de agregare a producției agricole, susținerea de activități sociale destinate tinerilor NEETs (Not in Education, Employment, or Training/ care nu sunt înscriși într-un program de educație, ocupare sau formare profesională).

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a subliniat faptul că, în prezent, PNRR nu are o alocare punctuală pentru dezvoltarea localităților și nici nu indică obiective care urmează să fie susținute.  În acest sens, domnia sa a propus crearea unui instrument de finanțare pentru primării, respectiv un fond de reziliență pentru localități, dat fiind că „Reformele sunt așteptate de la autoritățile centrale, nu de la cele locale, iar dumneavoastră trebuie să încadrați investițiile pe care le aveți de făcut în aceste reforme”, a punctat ministrul Cristian Ghinea. A adăugat faptul că din același fond de reziliență pentru localități ar putea fi finanțate școli, spitale, precum și alte obiective, în baza unui mecanism de prioritizare a investițiilor. Totodată, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a  subliniat că PNRR va trebui să fie un instrument de finanțare flexibil, ușor de implementat și orientat spre realizarea reformelor.  Propunerile pentru dezvoltarea inteligentă și durabilă a marilor orașe au vizat susținerea economiei circulare, colectarea selectivă a deșeurilor, investiții în sisteme de termoficare inteligentă, regândirea zonelor industriale, dar și soluții privind îmbunătățirea vieții de zi cu zi a locuitorilor. Pentru îndeplinirea obiectivelor și implementarea rapidă a reformelor și a proiectelor care le susțin, reprezentanții AMR au propus realizarea de achiziții centralizate. În cadrul celei de-a doua zi dezbateri, cea referitoare la competitivitatea economică și digitalizare, au fost prezentate avantajele dezvoltării de instrumente financiare care au un efect multiplicator în economie. S-au discutat soluții pentru îmbunătățirea condițiilor pentru mediul de afaceri, precum realizarea unui punct unic de informare („one stop shop”), care să prezinte toate soluțiile de finanțare disponibile, dar și despre modul în care digitalizarea instituțiilor statului poate îmbunătăți viața antreprenorilor.

Statele membre UE pot transmite oficial către Comisia Europeană Planul lor Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până la 30 aprilie 2021, în vederea emiterii de către Comisie a deciziei de aprobare a Planului național. Până la această dată finală, statele sunt invitate să transmită Comisiei proiecte intermediare. Comisia Europeană evaluează PNRR pe baza unor criterii transparente. Astfel, investițiile și reformele prevăzute în PNRR trebuie să  contribuie la abordarea eficientă a recomandărilor specifice fiecărei țări și la consolidarea potențialului de creștere economică, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice și sociale. De asemenea, investițiile și reformele trebuie să contribuie la îndeplinirea obiectivului de schimbări climatice în proporție de 37% și la realizarea obiectivului de digitalizare în proporție de 20%. MRR sprijină financiar investițiile și reformele cu impact real și de durată asupra economiei și societății. Măsurile propuse răspund provocărilor identificate în contextul Semestrului european, susținând tranziția verde și transformarea digitală, precum și creșterea economică, reziliența socială și economică și crearea de locuri de muncă. PNRR trebuie să intervină cu reforme și investiții în următoarele domenii: Transportul; Mediul, schimbările climatice, energia, eficiența energetică și tranziția verde; Dezvoltarea localităților urbane;valorificarea patrimoniului cultural și natural și turism; Agricultura și dezvoltarea rurală; Sănătate; Educație; Mediul de afaceri; Cercetare, inovare, digitalizare ;Îmbunătățirea fondului construit; Reziliență în situații de criză.

Distribuie acest articol Oficial Media
Share