25/01/2021

Propunerile Consorțiului Universitaria pentru o reformă a învățământului superior și cercetării în România

Principalele obiective ale sistemului de învățământ superior sunt acelea de a genera
cunoaștere, de a produce idei novatoare, soluții pentru problemele sociale și economice ale
României (prin sistemul de cercetare), de a forma resursă umană de calitate (prin programele
de educație și formare) care să implementeze aceste soluții în piața muncii, în societate și în
economie, pentru a crea o calitate a vieții mai bună pentru toți românii.
În cadrul acestor procese, rolul profesioniștilor, al elitelor profesionale este esențial
pentru că acestea generează idei și soluții și astfel fac diferența în competiția globală, în
societatea și în economia bazate pe cunoaștere și inovație. De aceea, păstrând caracterul
incluziv și echitabil, învățământul superior este bazat preponderent pe merit și pe
performanță (evaluate pornind de la rezultatele individuale și colective).
Fiind un domeniu de importanță națională finanțat în bună măsură din bani publici,
domeniul cercetării și al educației terțiare trebuie să beneficieze de acces la resurse de
finanțare distribuite pe bază de performanță și să justifice utilizarea resurselor prin raportare
publică și prin evaluarea externă, imparțială, a rezultatelor obținute.
Pentru a realiza dezideratele de mai sus, noi, reprezentanții Consorțiului Universitaria
(Academia de Studii Economice din București, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași,
Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea din București și Universitatea de
Vest din Timișoara), propunem Guvernului României implementarea următoarelor măsuri,
specifice cercetării și învățământului superior:
1. Finanțarea cercetării științifice, a creației universitare și a performanței sportive
în universități
a. Implementarea unui nou program și a unei linii distincte de finanțare a
cercetării științifice, a creației universitare și a performanței sportive
dedicate universităților cu performanțe reale în domeniul cercetării la nivel
național și internațional, măsurabile prin indicatori de impact utilizați și la
nivel internațional.
b. Finanțarea din fondurile alocate Ministerului Cercetării, Inovării și
Digitalizării a proiectelor și infrastructurii de cercetare din universități,
printr-un mecanism similar programului „Nucleu”.
2. Reprezentarea echitabilă, proporțională cu numărul de studenți și cadre
didactice, a tuturor universităților, tipurilor de universități (comprehensive, de
medicină, de artă etc.) și tuturor domeniilor de studii majore (domeniile sociale,
umaniste, vocaționale etc.) în toate structurile consultative și decizionale din
domeniile învățământului superior și al cercetării.
a. Reprezentarea în consiliile și birourile de conducere CNFIS, CCCDI, CEMU,
CNSPIS, CNBU, CNECSDTI, CNCS etc. să fie asigurată cu locuri distincte și cu
respectarea principiului proporționalității de reprezentare, pe tipuri de
universități și pe domenii.
b. Procesele de selecție a conducerilor instituțiilor menționate anterior
trebuie fundamentate pe principiul meritocrației și bazat pe programele lor
manageriale, și nu pe apartenența (doar) la anumite domenii de studii,
tipuri de universități sau grupuri de interese.
c. Reprezentarea proporțională a universităților în Consiliul Național al
Rectorilor cu 1 reprezentant (1 vot) la 3-5 mii de studenți înmatriculați și
stabilirea în consecință și a unei cotizații diferențiate.
3. Îmbunătățirea sistemului de acreditare a universităților și programelor de studii
și de evaluare a calității în cercetare și în învățământul superior.
a. Alinierea sistemului educațional românesc la sistemul internațional de
clasificare a domeniilor de studii ISCED.
b. Evaluarea urgentă a studiilor doctorale (domenii, școli, IOSUD).
c. Analiza și îmbunătățirea reglementărilor privind selecția membrilor și
funcționarea ARACIS (ex: OM 5751/2015) pentru a asigura o bună
reprezentare a specialiștilor și a membrilor comunităților academice,
bazată pe principiul meritocrației și al reprezentării, precum și pentru
evitarea disfuncționalităților, a formalismului birocratic și a lipsei
profesionalismului și a echidistanței în procesul de evaluare.
4. „Redesenarea” hărții învățământului superior românesc, printr-o clasificare a
universităților în funcție de misiunea asumată și de anvergura lor internațională.
a. Elaborarea unei metodologii de clasificare a universităților și ierarhizare a
programelor de studii în urma unei dezbateri ample cu toți actorii
interesați.
b. Promovarea internaționalizării, dimensiunii globale a învățământului
superior românesc, prin susținerea financiară distinctă și consistentă a
universităților cu relevanță internațională reală (membre în alianțele
universitare recunoscute de Comisia Europeană, prezente în topurile
internaționale, care au proiecte asumate credibile de a deveni „world-class
universities”). Această susținere financiară trebuie însoțită și de o politică
fermă de eliminare a reglementărilor care împiedică integrarea
universităților din România în programe educaționale de cooperare
europeană. Reluarea elaborării metarankingului universitar de către
Ministerul Educației și sprijinirea suplimentară, mai ales din punct de
vedere financiar, a celor mai performante universități din România pentru
a avansa în topurile internaționale.
c. Stimularea (inclusiv financiară) creării de universități metropolitane pentru
o utilizare mai eficientă a resurselor și o creștere a performanței.
Încurajarea inclusiv a consorțiilor dezvoltate în comun de universități cu
parteneri externi (companii private, institute de cercetare).
5. Revizuirea sistemului de finanțare a universităților
a. Revizuirea sistemului de indicatori și coeficienți de finanțare pe student a
programelor de studii pe baza de analiză a costurilor realizată de experți
independenți și de benchmarking cu sisteme de finanțare din alte țări
europene.
b. Lansarea unor proiecte punctuale de finanțare pe programe de studii
strategice pentru interesele culturale și socio- economice ale României, dar
pentru care nu există o cerere și finanțare adecvate (e.g. în domeniul
științelor, limbilor clasice etc.) și care nu pot funcționa eficient și sustenabil
prin finanțarea de bază. Proiectul recent de finanțare a studiilor
universitare de masterat didactic este un bun model ca punct de plecare.
c. Majorarea coeficienților de cost pentru programe cu dublă specializare,
unde standardele ARACIS impun un volum mărit al activităților didactice și
trecerea din anul universitar 2021-2022 la programe de studii cu durata 4
ani pentru acestea, în baza unei analize făcute prin raportare la programe
similare din țări ale Uniunii Europene.
d. Scoaterea veniturilor proprii ale universităților din calculul deficitului public
național, permițând astfel universităților realizarea de investiții necesare
pentru menținerea competitivității.
6. Promovarea meritului și performanței, dar și a incluziunii și echității în rândul
studenților, printr-un sistem coerent de suport constând în:
a. burse de performanță, de merit și burse sociale;
b. finanțare publică a studiilor;
c. împrumuturi garantate public acordate tinerilor pentru studii;
d. locuri de cazare de calitate în cămine studențești/sprijin pentru locuire;
e. acces la masa pregătită în cantine universitare;
f. consiliere academică și în carieră adecvate.
7. Crearea unui mecanism de monitorizare a parcursului profesional al
absolvenților și realizarea interoperabilității tuturor platformelor electronice de
gestiune a elevilor, studenților și absolvenților (SIIIR, REI, ANS, RMUR, REVISAL
etc.) și includerea ratei reale de angajabilitate între indicatorii de performanță.

Distribuie acest articol Oficial Media
Share