Psiholog: Nu ai o voce şi nu eşti auzită sau văzută pentru că încerci să rămâi ”fetiță bună”

Nu ai o voce şi nu eşti auzită sau văzută pentru că continui să rămâi fetiță bună

…..pentru părinții tăi
…..pentru familia ta
…..pentru profesorii tăi
…..pentru colegii tăi
…..pentru prietenii tăi
…..pentru cunoscuții tăi
…..pentru soțul sau partenerul tău
…..pentru copiii tăi

……Dar nu şi PENTRU TINE!!!

Ai învățat de mică
– să nu ripostezi,
– să nu îți arăți furia,
– să nu te opui,
– să nu te revolți,
– să nu refuzi,
– să nu zici nu

ca să nu fii o fetiță rea, neascultătoare, nerecunoscătoare şi fără de Dumnezeu pentru mama sau tatăl tău? Ori altcineva din familie care te-a crescut?

Atunci ți-ai înăbuşit vocea, ți-ai înghițit furia şi ai renunțat la tine (fetița rea) ca să nu fi abandonată, respinsă. Ca să fii acceptată, să aparții, să fii în rândul lumii, şi să nu-ți faci familia de ruşine, nu-i aşa?

Iar acum când eşti adultă, îți e aproape imposibil să zici NU cuiva şi să zici DA pentru nevoile tale mai întãi. Nici nu mai ştii care sunt. Ceilalți sunt mai importanți, nu TU.

Tu nu contezi, nu meriti.

Ți-e teamă să comunici soțului sau partenerului tău ce te deranjează şi ce nevoi ai, ca să nu se supere şi să te părăsească şi să te lase să creşti copiii singură.

Şi accepți abuzul lui emoțional şi psihologic, care îți spune în continuu că tu nu eşti în stare să te descurci fără el, că nu mai găseşti un soț/ partener mai bun ca el. Că tu eşti nimic fără el.

Iar tu taci şi înghiți şi îi dai dreptate. Până la urmă nu te bate aşa cum o bătea tata pe mama şi nici nu vine beat acasă şi pus pe scandal. Nu e aşa de rău, nu-i aşa?

Chiar dacă ai uitat de tine în căsnicia asta, de nevoile tale, de plăcerile tale, de cum e să fii şi să te simți femeie admirată, apreciată, iubită – dacă ai ştiut vreodată -, tu rămâi în continuare fetița bună.
Aşa ai văzut, poate, şi la mama sau bunica ta, că aşa se face.

Copiilor nu îndrăzneşti să le spui ceva ca să nu fii mamă rea. Nu le pui limite şi ei nu ştiu când să se oprească din cerut de atenție, solicitări, etc.

La fel şi la serviciu, cu colegii. Ți-e teamă să nu fii judecată şi respinsă, dacă îți spui punctul de vedere sau dacă refuzi să munceşti în plus, pentru alt coleg sau în locul lui. Şi te încarci cu poveştile tuturor şi de sarcini care te copleşesc, dar ți-e groază să spui STOP. Nu ştii cum să exişti altfel.

Răbufneşti rar şi atunci te simți vinovată şi ruşinată de “ieşirea” ta. O fată bună ca tine nu face asta, doar o fată rea. Şi atunci începi şi te pedepseşti pe tine tot mai mult, fetița rea care a îndrăznit să îşi exprime adevărul interior.

Te sacrifici pe tine până ajungi să te îmbolnăveşti, poate aşa vei fi văzută, auzită şi primeşti atenție fără să ceri. Poate li se va face milă de tine, doar ai fost şi eşti fetiță bună.

Îți faci curaj şi ajungi la terapie, pentru că ai atins un punct atât de insuportabil şi cauți, în sfârşit, ajutor. Poate mergi şi la cursuri de dezvoltare personală şi uşor-uşor îți recapeți vocea. Începi să te trezeşti şi să ieşi din iluzia fată bună- fată rea.

Şi devii în prima fază fetița rea pentru mama, tata, soțul, prietenii, şefii, colegii tăi şi mamă rea pentru copii, pentru că ai început să-ți acorzi ție timp, atenție. Şi să începi să ai o voce. Să spui NU, să te revolți, să te opui şi să refuzi.

E ceva nou şi pentru tine şi pentru ei, nu-i aşa?

Odată ce scoți afară şi eliberezi tot ce ai reprimat atâta vreme ca să nu fii o fetiță rea, creezi spațiu pentru a creşte şi a deveni o femeie asumată care îşi cunoaşte şi îşi exprimă nevoile cu uşurință, pune limite sănătoase în relațiile cu ceilalți, are curaj şi încredere să se arate aşa cum e.

Pentru că se lasă văzută şi auzită şi acum are o voce şi este importantă. Pentru că fetița bună şi fetița rea au devenit una şi a înțeles că amândouă o iubeau şi au făcut tot posibilul să o protejeze şi să se adapteze la condițiile din mediu, să supraviețuiască.

Odată ce femeia şi-a recăpătat vocea cu adevărat şi-a câştigat libertatea de a fi cine este.

Tu ai o VOCE?

Autor: Daniela Elena Iordache, terapeut

Citește și:

Gabor Mate: Când îți reprimi permanent emoțiile și nu ești tu însuți, te supui stresului, fie că-ți dai seama de asta sau nu

Doctor Gabor Mate despre iertare, suprimarea furiei și transmiterea generațională a traumelor

Gabor Mate: Când oamenii s-au ocupat de suferințele lor emoționale, durerea cronică a dispărut

Oficial Media

Distribuie acest articol Oficial Media