”Războiul” rece continuă dar președintele Putin este deschis la negocieri cu cei de la NATO

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a propus miercuri, celor de la NATO să înceapă negocieri,  pentru a împiedica Alianţa Atlantică să se extindă spre estul Europei, aproape de frontierele Rusiei, informează EFE.

”În dialogul cu SUA şi aliaţii lor, vom insista să ajungem la acorduri concrete care să excludă continuarea apropierii NATO de Est şi desfăşurarea în apropierea teritoriului rus de sisteme de arme care ne ameninţă”, a declarat el în timpul unei ceremonii de primire a scrisorilor de acreditare a circa 20 de ambasadori la Kremlin. ”Propunem în acest sens să începem negocieri de fond”, a spus Putin, care a subliniat că Rusia are nevoie de ”garanţii juridice”, întrucât ţările occidentale ”nu şi-au respectat angajamentele verbale”. ”În special, toată lumea ştie despre promisiunile verbale că NATO nu se va extinde spre Est, dar că s-a întâmplat exact contrariul. Pe scurt, preocupările legitime ale Rusiei în materie de securitate au fost ignorate şi continuă să fie ignorate”, a subliniat liderul rus, referindu-se la extinderea aliată către ţările din fostul bloc comunist în 1999 (Polonia, Ungaria şi Republica Cehă) şi 2004 (Bulgaria, România, Slovacia, Slovenia, Lituania, Estonia şi Letonia). ”Nu cerem condiţii speciale. Înţelegem că orice acord trebuie să ia în mod inevitabil în considerare atât interesele Rusiei, cât şi ale tuturor ţărilor euro-atlantice. Situaţia calmă şi stabilă trebuie să fie garantată pentru toţi (…), fără excepţie”, a declarat  președintele Vladimir  Putin. El a denunţat faptul că unele ţări încearcă să limiteze dezvoltarea Rusiei, recurgând la sancţiuni şi instigând la tensiuni,  la graniţele sale.
‘Ameninţarea la frontierele noastre occidentale este în creştere. Este suficient să ne uităm cât de aproape de graniţele Rusiei s-a apropiat infrastructura militară a Alianţei Atlantice. Pentru noi, acest lucru este mai mult decât grav”,  a spus președintele rus.

Din acest motiv, a explicat preşedintele rus, Moscova ia măsuri „tehnico-militare”, deşi a insistat că a acuza Rusia că ameninţă pe cineva este „cel puţin iresponsabil”. În urmă cu două săptămâni, Putin i-a cerut ministrului său de externe, Serghei Lavrov, să negocieze „garanţii de securitate pe termen lung” cu Occidentul.  Țările NATO l-au avertizat pe Putin împotriva unei noi agresiuni împotriva Ucrainei, în vreme ce miniștrii de externe s-au adunat în Letonia,la Riga,  în aceste zle,  pentru a discuta despre eventualele alianței militare,  pentru o potențială invazie rusă. Tensiunile au crescut în urma unei acumulări de aproape 100.000 de soldați ruși, precum și de tancuri, artilerie și chiar rachete balistice cu rază scurtă de acțiune, aflate la o distanță scurtă de granițele Ucrainei. În timp ce o criză similară a avut loc în legătură cu acumularea de trupe rusești în aprilie, oficialii din SUA și Ucraina au avertizat că amenințarea unei ofensive ruse în această iarnă rămâne foarte reală, din cauza unui acord de încetare a focului eșuat și a unui climat politic înrăutățit. În cele mai ample comentarii ale sale asupra crizei de până acum, președintele rus s-a plâns marți de expansiunea istorică a NATO la granițele Rusiei și a avertizat că sprijinul militar substanțial al NATO pentru Ucraina va depăși „linia roșie” pentru Rusia. Președintele Vladimir Putin a avertizat împotriva staționării în Ucraina a sistemelor de apărare antirachetă similare celor din România și Polonia. Putin a susținut că ar putea servi ”drept acoperire pentru desfășurarea de arme ofensive, cum ar fi rachetele Tomahawk, capabile să ajungă la Moscova în câteva minute.”  Toate opțiunile sunt pline de riscuri, în timp ce  președintele Josef Biden îl înfruntă  pe  Putin în privința Ucrainei. „Ar trebui să creăm o apărare  similară pentru cei care ne amenință”, a spus el, avertizând că Rusia ar putea desfășura rachete hipersonice. „Și putem face asta deja acum”, a adăugat el. Declarațiile lui Putin păreau menite să  facă  ecou temerilor legate de criza rachetelor din Europa dintimpul  războiului  rece. Țările NATO, cum ar fi Statele Unite, au furnizat Kievului ajutor militar, inclusiv arme letale precum rachetele antitanc Javelin. Dar, în afară de discuțiile izolate dintre parlamentari, nu există planuri de a staționa bateriile de apărare aeriană în Ucraina.

La Riga, capitala Letoniei, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat marți că: ”Occidentul este în alertă față de „retorica tot mai belicosă” și mișcările de trupe „neobișnuite” ale Rusiei. Orice acțiuni ale Rusiei ar fi o mare îngrijorare pentru Statele Unite… și orice agresiune reînnoită ar declanșa consecințe grave”, a spus el reporterilor înaintea discuțiilor de marți.

Țările occidentale au sancționat Rusia pentru că și-a trimis soldații și armele grele să lupte în sud-estul Ucrainei, unde peste 14.000 de oameni au fost uciși din 2014.

Din 2017, NATO a desfășurat patru grupuri internaționale de batalioane în Polonia și în țările baltice Estonia, Letonia și Lituania, pentru a descuraja Rusia să lanseze un atac.

Secretarul de externe al Marii Britanii, Liz Truss, s-a întâlnit marți cu soldații britanici staționați în Estonia. Ea a numit țara, care se învecinează cu Rusia, „frontiera libertății”. „Marea Britanie este alături de aliații noștri din NATO pentru a apăra libertatea și democrația și pentru a contracara amenințările maligne”, a scris eape  tweeter. Adresându-se reporterilor, ea a adăugat: „Orice acțiune a Rusie care poate submina libertatea și democrația de care se bucură partenerii noștri.  ar fi o greșeală strategică”. De peste graniță, oficialii ruși au lansat acuzații asupra țărilor NATO, spunând că au fost forțați să trimită trupe la granițele cu Ucraina și Belarus din cauza posturii agresive a NATO.

Serghei Lavrov a comparat marți situația din Ucraina cu cea a Georgiei în 2008, indicând că Rusia ar fi pregătită să declanșeze un război mai amplu pentru sprijinirea teritoriilor separatiste pe care le controlează în Ucraina. Fyodor Lukyanov, expert în politica externă a Rusiei, a scris săptămâna trecută că Rusia caută garanții, că ”Ucraina nu se va alătura niciodată NATO, chiar și în calitate neoficială de aliat împotriva Rusiei”  Belarus a amenințat că se va alătura Rusiei dacă va izbucni războiul cu Ucraina. Cei de la  Minsk au anunțat că vor organiza exerciții militare comune cu Rusia la granițele de sud ale Belarusului. Acesta a susținut că au fost provocați de desfășurarea de trupe de către Ucraina în zona de frontieră din cauza crizei în creștere a migrației declanșate de liderul belarus, Alexandru Lukașenko. În declarațiile de marți, Lukașenko a spus că ” este pregătit ca țara să găzduiască rachete nucleare rusești dacă țările occidentale ar face un lucru similar. Suntem pregătiți pentru asta în Belarus”, a spus el unui jurnalist  de la televiziunea de stat rusă, adăugând că el crede că” infrastructura precum silozurile pentru depozitarea armelor nucleare  sunt  în stare de funcționare”. Deci,noul Război Rece, continuă.

 

 

 

 

Distribuie acest articol Oficial Media
Share