Recensământul Populației și Locuințelor în 2022

În anul 2022, în România, cât şi în alte state membre UE, se va realiza Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor, al 13-lea în istoria statisticii oficiale din România (recensămintele anterioare s-au desfăşurat în anii 1859, 1899, 1912, 1930, 1941, 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011) şi cel de-al doilea de la aderarea României la Uniunea Europeană, în anul 2007.

În anul 2022, în România, cât și în alte state membre U.E., se va realiza Recensământul Populației și Locuințelor, în conformitate cu prevederile OUG nr. 19/2020 privind organizarea şi desfăşurarea Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din România runda 2021, modificată și aprobată prin Legea nr. 178/2020. Participarea la recensământ și furnizarea de informații corecte și complete fie prin metoda autorecenzării, fie prin intermediul interviului față-în-față cu un recenzor sunt obligatorii.
Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor este o cercetare statistică de mare anvergură,  care are ca obiectiv prioritar producerea de indicatori statistici, în condiţii de calitate, privind numărul şi distribuţia teritorială a populaţiei rezidente (stabile), a structurii demografice şi socioeconomice, date referitoare la gospodăriile populaţiei, precum şi la fondul locativ, condiţiile de locuit ale populaţiei şi clădirile în care se situează locuinţele, inclusiv despre structura religioasă şi etnică a populaţiei. Participarea la recensământ şi furnizarea de informaţii corecte şi complete fie prin metoda autorecenzării, fie prin intermediul interviului faţă-în-faţă cu un recenzor sunt obligatorii.   Atunci când suntem întrebaţi despre efectivul populaţiei stabile a unei unităţi administrativ teritorială (municipiu, oraş, comună), avem la dispoziţie datele de la ultimul recensământ al populaţiei şi locuinţelor, în cazul de faţă RPL-runda 2011. Institutul Naţional de Statistică furnizează date privind distribuţia teritorială a populaţiei după domiciliu (actele de identitate) la 1 ianuarie, respectiv 1 iulie a anului de referinţă. În perioada intercenzitară, datele privind populaţia rezidentă (date estimate) sunt disponibile doar la nivel naţional şi judeţean. De exemplu, populaţia după domiciliu a României la 1 ianuarie 2021 a fost de 22.089.211 persoane, iar la 1 iulie 2021, de 22.046.917 persoane. Populaţia rezidentă a fost la 1 ianuarie 2021 de 19.186.201 persoane; iar populaţia rezidentă la 1 iulie 2020 de 19.261.714 persoane (indicatorul nu este disponibil în momentul de faţă pentru 1 iulie 2021).   Potrivit datelor de la Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor-runda 2011, populaţia stabilă (rezidentă) a României a fost de 20.121.641 persoane, din care 10.333.064 femei (51,4%). Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, populaţia stabilă a scăzut cu 1.559,3 mii persoane (din care, 779,2 mii femei). Factorii care au determinat scăderea au fost sporul natural negativ şi migraţia externă. Populaţia feminină a continuat să fie predominantă, la un număr de 947 de bărbaţi revenind 1000 de femei. Primele 6 judeţe, cu excepţia Municipiului Bucureşti (1.883,4 mii), ca număr de populaţie stabilă erau: Iaşi (772,3 mii), Prahova (762,9 mii), Cluj (691,1 mii), Constanţa (684,0 mii), Timiş (683,5 mii) şi Dolj (660,5 mii persoane). Judeţele cu cel mai mic număr de persoane care fac parte din populaţia stabilă erau Covasna (210,2 mii), Tulcea (213,1 mii), Sălaj (224,4 mii), Mehedinţi (265,4 mii), Ialomiţa (274,1 mii) şi Giurgiu (281,4 mii).   Datele de la RPL-runda 2011 arată că, faţă de recensământul anterior (2002), cele mai mari reduceri ale numărului populaţiei stabile, de peste 15%, s-au înregistrat în judeţele Tulcea şi Neamţ. Scăderi semnificative, de peste 12%, au avut loc în cea mai mare parte a judeţelor din Moldova – Vaslui, Bacău, Vrancea – dar şi în Brăila, Galaţi, Hunedoara, Mehedinţi şi Teleorman. În Municipiul Bucureşti populaţia stabilă a scăzut cu 2,2% faţă de recensământul precedent, din anul 2002. Ilfovul reprezintă singurul judeţ în care, la RPL-runda 2011, s-a înregistrat o creştere semnificativă a populaţiei stabile (cu 29,5%), unul dintre motivele principale reprezentându-l migraţia populaţiei dinspre Municipiul Bucureşti înspre localităţile limitrofe acestuia din cadrul judeţului Ilfov.   Cercetările statistice exhaustive asupra populaţiei de tipul recensămintelor furnizează date interesante nu numai pentru beneficiarii instituţionali de statistici oficiale, ci şi pentru cercetătorii statisticieni, demografi, sociologi, economişti, politologi, geografi, psihologic, medici etc. preocupaţi de tendinţele principale ale evoluţiei familiilor şi gospodăriilor: fenomenul de îmbătrânire a populaţiei; creşterea gospodăriilor de persoane singure sau a familiilor monoparentale;  evaluarea numărului şi structurii generaţiilor care convieţuiesc în cadrul familiei;  structura familiilor după numărul de copii şi cel al copiilor întreţinuţi; componenţa familiilor după relaţiile de rudenie sau parentale;   statutul femeilor în cadrul familiei;   fenomenul migraţiei, în special al migraţiei temporare, la muncă în străinătate şi altele. Fac obiectul recenzării următoarele categorii de persoane: persoanele cu cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie, cu reşedinţa obişnuită în România; persoanele cu cetăţenie română, cu domiciliul în România, dar cu reşedinţa în altă ţară pentru o perioadă mai mică de 12 luni; gospodăriile şi nucleele familiale; clădirile de locuit; locuinţele situate în orice clădire, indiferent de forma de proprietate, de pe teritoriul României; spaţiile colective de locuit.

Angella Dumitrascu

Distribuie acest articol Oficial Media